Ce se întâmplă în creierul tău când faci yoga?

Cu toții știm că yoga poate face minuni pentru mintea noastră. Chiar și cei care se află la început de drum pe această cale spirituală, încep să simtă o stabilitate mentală crescută și o mai mare claritate în gandire, în timpul și după orele de yoga.

În prezent, datorită tehnologiei ultra-sofisticate, neuroștiița poate dovedi ceea ce marii maeștrii yoghini știau deja – anume, faptul că yoga și meditația schimbă în mod real creierul.

Dar ce se întâmplă în interiorul creierului atunci când facem yoga? Pentru aceasta, avem nevoie de câteva noțiuni de anatomie: lobul frontal este sediul central al funcțiilor cognitive, care includ planificarea, discriminarea, gândirea abstractă, personalitatea și comportamentele învățate. Conform vechii școli de yoga din Bihar, respiratia yoghina Kapalabhati este cea ”care purifică lobul frontal” având efecte de reîntinerire, și regenerare asupra acestei zone din creier.

Cunoscut drept sediul funcțiilor conștiente, cerebelul care este alcătuit din cele două emisfere cerebrale, ocupă partea cea mai mare a creierului. La nivel fizic, emisfera dreaptă controlează partea stângă a creierului iar cea stângă, partea dreaptă a corpului. La nivelul corpului energetic subtil, ida nadi sau canalul energiei lunare, feminine, receptive este conectat la partea dreaptă a creierului în timp ce pingala nadi sau canalul energiei solare, masculine si emisive este conectat la partea stângă a creierului.

Partea anterioară a lobului frontal, denumită cortexul prefrontal este cea mai evoluată parte a creierului uman și este responsabilă de capacitățile pozitive precum concentrarea, fericirea, creativitatea și gândirea rațională. Studiile făcute cu ajutorul EEG au arătat că meditația întărește comunicarea dintre cortexul prefrontal și alte zone ale creierului.

Aproximativ de mărimea unui bob de mazăre, glanda pituitară sau hipofiza este situată median, la baza creierului într.-o cavitate denumită ”șaua turcească” . Ea mai este supra numită și ”regina glandelor” sau ”creierul endocrin”, deoarece influențează activitatea mai multor glande endocrine, eliberând hormoni care controlează creșterea, activitatea metabolică și funcțiile altor hormoni. La nivel subtil, glanda pituitară este legată de centrul subtil de forță – Ajna Chakra, care se traduce literal prin ‘‘centru de comandă”.

Neurotransmițătorii servesc drept mesageri chimici ai creierului, transmițând informații între receptorii celulari. Tulburările neurologice sunt adesea rezultatul unor deficiențe privind nivelul scăzut al neurotransmițătorilor, ca de exemplu GABA (acidul gamma-aminobutyric), al cărui nivel scăzut este legat de depresie și anxietate. Studii recente arată creșterea nivelului de GABA la persoanele care practică în mod regulat asane (hatha yoga).

Trunchiul cerebral care conectează creierul cu coloana vertebrală, joacă un rol crucial în digestie, menținerea ritmului cardiac și respirația diafragmatică.

Cerebelul controlează echilibrul, coordonarea musculară, reflexele și mișcările. Fără existența lui, asanele ar fi imposibil de practicat.

Sistemul limbic este compus din structuri legate de memorie și emoții, cum ar fi hipocampul, amygdala, talamusul si hipotalamusul. Un studiu efectuat în anul 2010 arată că persoanele care au meditat cel puțin 30 de minute pe zi, timp de opt saptămâni, au evidențiat un nivel mai scăzut de materie gri in amygdala (funcționarea ei este legată de teamă și anxietate), și un nivel mai crescut de materie gri in hipocamp, care joacă un rol vital în formarea memoriei.

Centrul de procesare vizuală primară se află în lobul occipital care ne ajută să urmărim vizual desfășurarea claselor de yoga, iar în lobul temporal se află centrul auditiv, care este responsabil cu percepția auditivă.

Lobul parietal este asociat cu coordonarea mișcărilor, înțelegerea vorbirii și simțul durerii. Conform unui studiu publicat în Journal of Neuroscience în aprilie 2011, scanările creierului realizate asupra acestei regiuni au demonstrat că practica regulată a meditației poate reduce simțitor sensibilitatea la durere, chiar mai mult decât morfina.

Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA, și Universitatea Justus Liebig din Germania arată că practicând meditația în mod repetat se obține creșterea capacității de atenție și concentrare, reducerea anxietății, stresului și reacțiilor emoționale necontrolate.

Aceste descoperiri vin să ofere o bază științifică și o confirmare a efectelor notabile pe care le au practicarea regulată a asanelor și a meditaței asupra creierului și corpului nostru și implicit a stării de sănătate și de bine pe care le obținem prin practicarea lor.

Sursa: https://yogainternational.com