Utpaladeva  a fost unul dintre cei mai mari maeștrii ai șaivismului din Kashmir.

Marele sfânt mistic al Kashmirului, mai este cunoscut cu numele de Utpala sau Utpalacharya, dar și Jnoon-e-Kamil- înțelept în extaz divin.

Viața sa

Utpaladeva a fost un copil precoce, cu un intelect ascuțit, cu o mare dorință de cunoaștere și de transformare. Impulsionat de această dorință, de o mare aspirație spirituală și o mare iubire de Dumnezeu a acumulat cunoștințe mistice profunde și a ajuns  un model divin desăvârșit.

Fiul lui Udayakar, a trăit  pe la mijlocul anului 900 d.Hr. și a locuit undeva în Nauhatta (Navyut) în Srinagar.

Ramarcându-se prin calitățile sale deosebite, a fost luat ca discipol de marele filozof  Siddha Somananda , a cărui mare lucrare Shivadrishti, Pratyabhijnya Shastra ( Filosofia recunoașterii ) l-a inspirat pe Utpala să scrie Ishwar Pratyabhijnya Karikas .

În Shivadrishti se spune că Utpala a fost motivat să scrie Karikas la cererea fiului său, Vibhramakara .

În această lucrare, el a sintetizat  învățăturile maestrului său și vorbește despre  aceasta  ca fiind  „reflectare a înțelepciunii predate de Somananda “.

De altfel ,tradiția spune că Utpala se afla adeseori  într-o profundă stare de extaz spiritual. El a scris lucrări importante, care sunt expresia  stării sale de ființă eliberată care trăiește permanent într-o totală identificare cu Dumnezeu.

"O, Doamne!

Stai lângă mine

și ascultă definiția pe scurt a plăcerii și durerii .

Ceea ce este uniunea cu Tine este plăcere

și ceea ce este separarea de Tine este durere ."

Fondator al școlii Pratyabhijna

A fost, alături de Abhinavagupta, unul dintre cei mai importanți maeștrii ai școlii Pratyabhijna.

Numele acestei  școli  este derivat de la numele textului șhivait, scris în sanscrită de marele maestru eliberat Utpaladava, în jurul anului 1000 îdh- “Ishavaprathyabijnakarika”( aforisme despre recunoașterea directa a lui Demnezeu în noi înșine).

Şhivaismul este considerat a fi cea mai veche cale spirituală a lumii, fapt atestat de săpăturile arheologice de la Mohenjo Daro și Harappa care indica existenta sa chiar dincolo de calcolitic.

Pratyabhijna este una dintre cele mai importante școlii ale șhivaismului casmirian din sistemul Trika. Există mai multe școli importante ale șivaismului casmirian, dar sistemul Trika le cuprinde pe cele mai elevate.

“Pratyabhijna” înseamnă “ a-ți recunoaște, a-ți realiza în mod spontan Sinele înca odata” sau “recunoașterea, reamintirea naturii noastre divine”.

Înseamna să realizam cine suntem cu adevarat și să ne regăsim pe noi înșine. Asta este filozofia care stă la baza acestui sistem.

Pe scurt acest termen care se referă la recunoașterea directă a Esenței Dumnezeiești.

„O, Doamne!

S-ar putea să fi crescut dorința pentru lumea obiectivă la fel ca alți oameni,

dar cu această diferență că o voi privi ca pe Tine însuți, fără nicio idee de dualitate .”

Pe aceasta cale nu există “upaya”, adică mijloace, modalități sau instrumente de transformare, ci cultivarea unor atitudini interioare pentru a trezi fulgerator Conștiinta Divină din noi.

Mai este numită și “calea cea ușoară și foarte scurtă”, fiind acesibilă pentru foarte puține ființe foarte elevate.

Filozofia sa

„O, Doamne,

cel care vede (cu adevărat)

recunoaște întreaga lume obiectivă

ca conștiință pură non-relațională.

Astfel,  apare identificarea conștiinței individuale cu Conștiința universală și,

ca urmare, atingerea Fericirii divine,

de unde sau de cine trebuie cineva să se sperie? "

El afirmă că eliberarea spirituală supremă este în esență o recunoaștere totală și ireversibilă a faptului că adevarată noastră identitatea este eternă, imuabilă și inefabilă.

Omul trăieste în suferință și limitare pentru că a uitat adevărata sa identitate. Dar poate iesi din samsara printr-o cunoaștere directă și spontană a naturii sale esențiale, prin recunoașterea spontană a identității sale cu Sinele Suprem Atman.

Această revelație este o manifestare totală și copleșitoare a harului divin.

Somananda i- a explicat doctrina lui Utpala cu următorul exemplu:

“O fată și un băiat a căror căsătorie a fost stabilită de rudele lor

și care nu s-au văzut se întâmplă să stea împreună cu prietenii și rudele lor la un târg.

Fata se întâmplă să-i servească băiatului cu băuturi răcoritoare.

Ca o chestiune desigur, nu există un sentiment special între celi doi.

Dar, când se sugerează viitoarea căsătorie a cuplului, deodată sentimente de dragoste apare atât la băiat, cât și la fată.

Fata își recunoaște iubitul.

Aceasta este recunoașterea lui Jiva cu Shiva .”

În acest fel este descrisă  pe scurt filozofia Pratyabhijnya, așa cum este predată de Utpala .

Învățătura lui Upta a fost continuată de Lakshmangupta, care a fost maestrul lui Abhinavagupta.

Lucrările sale

• Pratyabhijnya Karikas - Sutrele sau  „ Versuri despre recunoașterea Domnului ”

• 

 Deși Ishwar Pratyabhijnya este greu de studiat și înțeles, totuși este o lucrare perfectă de filozofie care oferă  devotului cunoașterea  necesară pentru a face un salt în niveluli de conștiință.

Nu este doar un set de doctrine filozofice, ci conține și instrucțiuni despre Yoga practică .

• Shivastotravali (cu comentariul lui Kshemaraja în sanscrită și comentariul hindi de Swami Lakshman Joo

• 

“Shivastotravali” este un poem, care a fost scris după o perioadă de intense și adânci stări de extaz dumnezeiesc(samadhi) și este o oglindă a trărilor sale spirituale excepționale.

Discipolii săi, Sri Rama și Adityaraja, împreună cu Vishvanatha, au structurat acest poem în 20 de capitole care, cu excepția capitolelor treisprezece și paisprezece care au fost scrise de Utpaladeva într-o deplină stare de luciditate.

• Ishwara-Siddhi

• Ajadapromatri-Siddhi .