o nouă grupă de Abheda Yoga si meditație
Cu Leo Radutz!
Din 15 septembrie - in Bucuresti si Online. CLICK pe link pentru detalii
https://alege.abhedayoga.ro/yoga-septembrie/
Dragii mei
stiu ca o parte dintre dvs. admirati si sustineti metodele NLP alaturi de alte metode, din care unele sunt autentice.
Am discutat cu diverse persoane si am constatat ca NLP este o perspectiva ce ii poate fascina si unii doresc sa afle mai multe despre NLP. Este firesc.
Putem castiga ceva din NLP? Cu siguranta DA. Sunt si lucruri bune, pe care un om le poate extrage si aplica in viata de zi cu zi, se poate intelege mai bine pe el referitor la anumite mecanisme si reactii automate pe care le are si doreste sa le schimbe… cu altele, poate mai bune ori mult mai bune.
Trebuie sa va spun ca, la un moment dat, si eu am cautat in NLP … o esenta pentru drumul transformarii spirituale pe care il doream.
Am abandonat NLP fiindca am sesizat ca nu este ceea ce caut: pentru mine nu e o metoda buna de transformare si evolutie interioara si ca timpul petrecut pentru NLP este d emulte ori fara rezultate semnificative sau durabile, ori prost folosit (adica castig ceva, dar nu merita efortul). Si va voi spune de ce.
Metodele NLP se adreseaza mintii si numai mintii (fie ea si subconstienta). E adevarat ca, in numeroase cazuri, mintea este aceea care blocheaza conectarea noastra la ceva mai profund, ce se afla deasupra mintii si care este studiat cu intensitate de yoga: supramentalul, cauzalul si, mai ales Sinele.
Prin urmare, da, e adevarat, prin deblocarea unor… blocaje mentale este oarecum posibil sa accesam aspecte care ne sunt firesti si necesare.
NLP se ocupa putin cu aceasta si mult cu intelegerea si aplicarea modului in care oamenii se pot manipula unii pe altii – ceea ce nu ma intereseaza, este, in realitate, profund nociv, este un aspect egotic, nespiritual si luciferic.
NLP poate fi atragator, stralucitor si fascinant dar, pentru mine, tot luciferic ramane (in esenta).
Nu este, de fapt, o metoda de autocunoastere (fiindca nu ma intereseaza sa imi cunosc mintea ci sa ma „cunosc” pe mine, potențialul infinit, Sinele), dar atunci cand actioneaza ca o metoda de autocunoastere, nu studiaza si nu actioneaza decat asupra mintii – singurul aspect care poate fi obiectul programarii neurolingistice.
In abheda yoga problemele de la nivelul mintii se rezolva prin accesul la aspecte de deasupra mintii.
Fiindca yoga stie ca „ceea ce este superior poate controla ceea ce este inferior, dar ceea ce este inferior nu poate controla ceea ce este superior”.
Transcenderea mintii si folosirea ei (inclusiv a intelectului superior) ca un instrument al nostru este ceva de care, prin excelenta se ocupa yoga.
Mintea, apoi, se va „reforma” cu usurinta daca avem, cel putin, sufletul trezit, fara a mai vorbi de revelarea Sinelui.
De exemplu, persoanele care au macar sufletul trezit nu pot fi hipnotizate sau programate mental.
Aceasta este, in opinia mea, o dovada foarte clara ca ar trebui sa ne ocupam de aspecte mai inalte decat mintea.
Prezentam in continuare un studiu coerent despre aceste aspecte ale NLP si precizam ca, desi nu este facut de noi, suntem de acord ce concluziile studiului. Poate ca, daca ar fi fost scris de noi, perspectiva redata de acest studiu ar fi fost mai blanda, dar ii intelegem pe cei care au facut studiul deoarece dansii sunt indignati mai ales la latura manipulativa a NLP, in care omul speculeaza cunoasterea pentru a profita de semenii sai..
Totusi, NLP este, cumva, un pericol deoarece:
– studiaza metode de manipulare si de influentare a comportamentului uman al celor multi si nepregatiti sa faca fata la asa ceva (mentionez – in timp ce yoga studiaza metode prin care comportamentul uman nu mai poate fi influentat sau programat);
-atunci cand, totusi, NLP este folosit pentru autodepasirea capacitatilor limitate ale fiintei, metodele nu permit sa nu mai avem programe, ci sa avem „alte programe”, lasand, altfel, cale libera reprogramarii noastre de catre alti „programatori”, care s-or nimeri sau care vor fi mai puternici ori mai priceputi decat noi;
-nu toate afirmatiile din teoria NLP sunt char asa in realitatea de zi cu zi; cu alte cuvinte, este inexact si aplicat mecanic, schimba un om spontan care nu stia nimic despre NLP intr-un fanatic artificios preocupat tot timpul de conexiunea cu mecanismele mintii sale si ale altora, asa cum crede el ca au loc;
-NLP este folosit in intensiv si extensiv de organizatii si firme care doresc sa manipuleze oamenii (pentru interese politice, economice, de grup), iar solutia pentru a rezista la asa ceva nu este, in nici un caz NLP ci YOGA (dar si alte cai spirituale autentice, ce pot oferi rezultate asemanatoare – probabil, mai lent);
-poate reprezenta, pentru un Cautator spiritual autentic, o „fundatura” din care sa nu mai iasa mult timp sau niciodata.
In continuare, evaluati si decideti singuri.
Va dorim o viata cu adevarat libera, fericita si spirituala !
Leo Radutz
……………………………………………………………………………
IATA AICI STUDIUL DE CARE AM VORBIT MAI SUS
Programarea Neuro-Lingvistică (PNL sau NLP după abrevierea în limba engleză) a apărut în anii ‘70. Părinții săi, lingvistul John Grinder și studentul în psihologie Richard Bandler își propuseseră să observe cum reușeau psihoterapeuții de succes să modifice comportamentul pacienților lor. În prefața primei lor cărți, Virginia Satir, aflată printre cei studiați scria: “această carte este rezultatul eforturilor a doi tineri interesați să afle cum au loc schimbările în comportamentul uman și să documenteze procesul. Se pare că au reușit să descrie unele elemente predictibile care determină schimbarea în interacțiunea dintre doi oameni. A le cunoaște, face posibilă utilizarea lor voluntară pentru inducerea schimbării”(1)
Părea o intenție lăudabilă, deși din start nimeni nu a băgat de seamă că cei doi nu erau interesați de procesul de vindecare în sine, ci strict de găsirea unei metode de modificare a comportamentului uman. Putea oare bănui la acea vreme Virginia Satir că participase la construirea unuia dintre cele mai perfide instrumente de manipulare?
Astăzi NLP este departe de a fi o tehnică terapeutică – de altfel nici nu este certificată ca atare de organizațiile psihologice sau psihoterapeutice, care o resping în marea lor majoritate. Este însă din plin folosită de toți cei care au ca prim interes modificarea comportamentului uman în interesul lor propriu.
Prin utilizarea NLP în marketing și vânzări, consumatorii sunt determinați să cumpere orice fel de produse, chiar și pe cele mai nocive sau de care nu au nevoie. În afaceri, NLP este un instrument sigur pentru a determina rezultatul dorit în cazul unei negocieri. În politică, a devenit arma psihologică numărul unu pentru a construi discursuri și a câștiga alegerile. În armată este folosit pentru antrenarea soldaților astfel încât aceștia să-și doboare mai ușor țintele, fiind scutiți de prea multe remușcări. În justiție avocații și procurorii îl utilizează pentru a influența deciziile Curților sau pentru a determina anumite mărturii. NLP este deci o armă psihologică periculoasă, un instrument perfid de manipulare, un mod de utilizare perversă a puterii cuvântului, un sistem comercial bazat pe machiavelica idee că scopul scuză mijloacele.
NLP – un domeniu ce se apropie mai mult de iluzionism și vrăjitorie decât de psihoterapie
“Vraja este ascunsă în limba pe care o vorbim. Plasele pe care le poți întinde sau strânge sunt sub comanda ta, cu condiția să fii atent la ceea ce deja ai (limbajul) și la structura incantațiilor pe care noi le prezentăm.”(1)
Așa începe prima carte scrisă de Bandler și Grinder, un fel de Biblie a NLP -ului, intitulată “Structura magicului”. Titlul și conținutul o fac să pară mai degrabă o carte de iluzionism sau de vrăjitorie, decât una în care se prezintă o nouă știință derivată, după spusele autorilor, din ultimele descoperiri ale psihologiei experimentale, informaticii, ciberneticii, neuroștiințelor și lingvisticii. Capitolele poartă și ele titluri în același ton: “Incantații pentru creștere și potențial” sau “Despre cum să devii ucenicul vrăjitor”, creând cititorului iluzia că i se dezvăluie cheia unor puteri paranormale prin care va avea controlul absolut asupra minților celorlați.
NLP a continuat să se dezvolte în același spirit în care a început. Cei care au azi curiozitatea să facă o căutare pe google pe acest subiect descoperă o mulțime de pagini de propagandă și reclamă NLP . Marea lor majoritate promit vindecări miraculoase, rezultate imediate fără prea mare efort, rezolvarea tuturor problemelor – fie că e vorba de slăbit, de frica de a vorbi în fața unui public, de răul de avion, de găsirea unui “partener” (bizară viziune asupra relației de cuplu!) sau chiar – pentru femei – de a rămâne însărcinate(!).
Bani, putere, influență, sănătate, atingerea oricăror obiective, împlinirea tuturor dorințelor, tot ce poate visa un muritor! Un tablou ce n-a mai fost întâlnit de pe vremea Evului Mediu când șarlatanii își lăudau prin târguri, în fața mulțimilor de gură cască, poțiunile magice.
Cât despre valoarea terapeutică a NLP , îi vom da cuvântul lui Christian Balicco, doctor în psihologie, consultant în resurse umane și membru al Asociației Psihologilor Americani: “Observăm – și e o constatare dramatică – faptul că anumite persoane nu ezită să se transforme după câteva (slabe) săptămâni de formare, în psihoterapeuți, fără ca majoritatea dintre ei să aibă formație clinică. În fața unei asemenea ambiții – aceea de a vrea să ajuți, să îngrijești pe altul – nu putem să nu ridicăm problema sănătății și echilibrului psihic al acestor “practicieni”, și să nu ne gândim la pericolele la care se expun cei care au naivitatea să îi consulte. Paginile Aurii sunt pline de astfel de “psihoterapeuți” care se prezintă ca specialiști NLP . Chiar faptul de a vrea să devii “psihoterapeut” poate fi tot urmarea logică a acestui proces de manipulare pentru că îl face să creadă pe primul venit că NLP este “metoda miracol”, singura capabilă să explice toate comportamentele umane. Repetarea acestui gen de mesaj sub diferite și variate forme, constituie o metodă de întărire, întâlnită în toate tehnicile de condiționare. Acest mod de a proceda este cu atât mai eficient cu cât sumele încasate și pretinse de acești faimoși “maeștrii practicieni” sunt foarte ridicate. Aceste sume reprezintă pentru unii o garanție a conținutului formării și a eficienței metodei (dacă este scump înseamnă că este serios și dă rezultate), dar și a statutului specialiștilor care predau această pseudo-cunoaștere (dacă e scump înseamnă că am de-a face cu adevărați specialiști). “
Fără a uita să se mândrească de fiecare dată cu rezultatele obținute, NLP omite însă să vorbească și de stabilitatea acestora. Căci în ceea ce privește vindecarea, ea aduce doar alinarea temporară a unor simptome. Aceasta se petrece pentru că nu se preocupă deloc de înțelegerea și îndepărtarea cauzelor care le-au produs, după cum afirmă și Philip Hodson, membru al Asociației Britanice de Consiliere și Psihoterapie: “deși NLP poate trata unele simptome, cauzele rămân neatinse”.(20) Mai mult, face din această viziune un mare merit: “NLP a reușit să spargă anumite tipare din psihologia clasică, tradițională care este excesiv focalizată pe problemă și pe cauză. Chiar și astăzi majoritatea psihologilor cred că schimbarea de comportament este un proces de durată care cere efort deosebit din partea pacientului” scrie Ionuț Ciurea într-un material de propagandă NLP .(11)
“NLP îi fascinează pe toți cei care sunt atrași de o psihologie naivă și superficială care le explică doar “cum”(să procedeze), continuă psihologul Christian Balicco, fără să se preocupe niciodată și de “de ce”. Ea îi fascinează pe toți cei care consideră legitimă utilizarea unei tehnici fără a cunoaște bazele sale conceptuale. Ea îi fascinează mai ales pe cei care cred că se poate afirma totul, fără a verifica metodele care au permis să se ajungă la acele afirmații. Utilizată cel mai adesea de practicieni fără o veritabilă formare, NLP permite aplicarea rapidă a unui ansamblu de “rețete”, presupuse a ajuta un anumit gen de oameni să își regăsească echilibrul psihologic (în domeniul psihoterapiei) sau să le amelioreze comunicarea cu ceilalți. De fapt nu este vorba decât de o manipulare gigantică. Deloc întâmplător Y. Winkin, profesor de antropologie a comunicării care a lucrat alături de cei din Şcoala de la Palo Alto, califică NLP drept “fraudă intelectuală”, “exploatare a încrederii” și “manipulare a ideilor și oamenilor”. (2)
“Bandler spunea că a creat NLP astfel încât să poată face orice dorea” – Christopher Tomasulo, trainer NLP (3)
“Lucrările NLP nu încetează să afirme că această practică se bazează pe descoperirile psihologiei experimentale, lingvisticii, neuro-psihologiei, informaticii, teoriei sistemelor etc. Dar când privim lucrurile mai îndeaproape nu găsim decât împrumuturi generalizate. Una din marile descoperiri ale NLP este faptul că la baza oricărei experiențe și cunoașteri stau credințele. Este știut faptul că această epistemologie este deja adoptată de oamenii de știință din lucrările lui Popper, Kuhn, Lakatos sau Feyerabend. NLP n-a inventat nimic în acest sens. NLP înșeală chiar prin nume, utilizând termenul programare pentru că ea nu se bazează pe nici una din teoriile contemporane din informatică. La fel cum cuvântul neurolingvistică ne face să credem că este o aplicație a acestei științe, în timp ce e foarte departe de aceasta. Utilizează de fapt termeni bombastici pentru a ascunde șarlatania. În rezumat, NLP se caracterizează printr-o totală absență a unei baze științifice și metodologice, recurge la apelative mincinoase pentru a-și păcăli clienții care vor plăti scump ceva ce nu valorează nimic. Metodele sale nu aduc nimic în plus față de alte teorii. În concluzie, mult zgomot pentru nimic.”(4)
Faptul de a-și fi însușit ideile altora, de a le prezenta apoi ca pe propriile descoperiri, dându-le un sens pervers, nu îi împiedică acum pe părinții NLP să se lupte între ei asupra drepturilor de autor. “Ultima metodă de comunicare ce le-a rămas de inventat lui Grinder și Bandler este cea prin intermediul avocaților. Pentru că Bandler i-a intentat proces lui Grinder. “Specialistul” în comunicare sau mai bine spus expertul în drepturi de autor, revendică acum totala paternitate și toate drepturile (de a utiliza numele, metodele, conceptele și chiar anumite expresii verbale) asupra NLP -ului” scriu R. Bruyer și S.Kalisz într-un studiu despre NLP . (4)
“Bandler și Grinder au instruit peste cincizeci și cinci de mii de oameni și au scris mai mult de o duzină de cărți despre tehnicile “descoperite” de ei, dar nu au publicat niciodată vreun studiu științific avându-le ca subiect. Asta și pentru că lumea științifică a privit cu suspiciune cercetările celor doi. Mai mult, contestatarii lor afirmă că rezultatele pozitive sunt mult exagerate. […] Grinder și Bandler au omis să își fundamenteze riguros, din punct de vedere științific descoperirea, fiind mult prea preocupați de avantajele comercializării aplicațiilor ei. În același timp se amplifică discuțiile referitoare la consecințele sociale ale metodelor și la responsabilitatea autorilor în acest sens,” scrie Bogdan Ficeac sub titlul “Fascinanta putere a manipulărilor neurolingvistice”. (5)
Într-adevăr, lumea științifică nu s-a lăsat înșelată de “magia” cu care cei doi și-au învăluit descoperirea. Ea privește NLP drept ceea ce este: un amalgam de idei, comportamente sau teorii extrase din context și însușite din alte domenii. Consecințele imediate sunt imposibilitatea găsirii unei definiții coerente, lipsa unei structuri unitare și a unor rezultate stabile și repetabile.
În ceea ce privește definirea domeniului, punctele de vedere ale reprezentanților NLP sunt atât de diversificate încât crează o și mai mare confuzie în loc să lămurească lucrurile. Unul spune că NLP este “studiul experienței subiective”, altul că este “o nouă abordare a comunicării și schimbării”, altul “o nouă abordare a personalității”, altul “o atitudine”, altul “o tehnologie care construiește și utilizează modele de comportament”, un altul tot o tehnologie, dar de “atingere a performanței în orice domeniu de activitate”.
“Oricare ar fi definițiile propuse, strategia este mereu aceeași: în spatele unui hermetism pseudo-conceptual, se încearcă printr-un discurs mai mult sau mai puțin obscur, disimularea unor nenumărate contra-adevăruri, uneori naive, alteori grosolane. Definiții precum “NLP este un proces sau modelarea unui proces”, “epistemologie a experienței” sau ” manual de utilizare a creierului” ilustrează perfect aceste tentative,” arată psihologul Christian Balicco. (2)
Acest mod de construcție al NLP este unul foarte pervers. Pe de o parte îi face pe NLP -iști să se simtă îndreptățiți să invoce valabilitatea, credibilitatea și autoritatea unor domenii cu care nu au de fapt nici o legătură. Pe de altă parte, permite ca NLP să devină un fel de sac fără fund în care poate intra orice sau din care, dimpotrivă poate ieși orice. În viziunea NLP , conținutul sau principiile nu contează, de vreme ce cuvintele cu care sunt numite sunt doar niște etichete (frame-uri), ce se pot schimba imediat pentru a crea o mai bună imagine.
Un exemplu în acest sens este chiar ceea ce s-a petrecut la primul Congres Mondial NLP care a avut loc în mai 2006 la Berlin. Daniel Bichiș, reprezentantul României povestește: “am discutat o noapte întreagă cu ceilalți membri ai noului grup de reflecție (interesantă denumire, amintește de camera de reflecție din inițierea masonică n.n.). Multe din ideile ce au stat la originea sa, cu 30 de ani în urmă, nu mai sunt susținute de datele experimentale. De asemeni unele din axiomele pe care se fundamentează pot fi reformulate”. (6)
Aceste realități fac din NLP un domeniu discutabil, chiar pentru unii traineri NLP care au început să se dezmeticească din magia inițială.
Care sunt problemele NLP – după spusele unor traineri?
Am văzut ce spun “adversarii” NLP , haideți să vedem acum ce spun chiar cei din domeniu. În 1997 mai mulți traineri NLP au publicat în revista “Anchor Point” un material cu titlul: “Având de-a face cu fața ascunsă a NLP “. (7)
“Acest material, scrie Michael Hall, unul din autori, a luat naștere pornind de la îngrijorarea pe care Nelson Penaylillo, trainer NLP mi-a împărtășit-o într-un e-mail. Nelson a realizat o listă cu problemele care după părerea lui există în domeniul NLP . Această listă a fost completată și explicată de trainerii dr. Bob Bodenhamer și Peter Kean:
1. Lipsă de conștientizare – până la această dată nici una din publicațiile noastre nu a vorbit și despre slăbiciunile NLP . NLP are multe probleme, printre ele fiind chiar încăpățânarea cu care refuză să-și recunoască aceste probleme.
2. Utilizarea termenului “programare” – “programare” din numele NLP , în mod sigur îi face pe mulți oameni să se întrebe cât de mult reframing facem noi (pe scurt, reframing este un termen NLP care se referă la schimbarea perspectivei, cadrului). Adăugând la aceasta faptul că noi utilizăm aspectele subconștiente, nu e de mirare că oamenii spun că NLP îi manipulează. Utilizând acest termen oamenii rămân cu ideea că “programatorul” le face ceva cu sau fără știrea lor. Această tehnologie operează într-un mod impersonal, inuman, fără a se îngriji de oameni.”Care credeți că este soluția propusă în acest material? “Hall, într-un articol publicat în iunie 1995 în “Anchor Point” a propus chiar ca în numele NLP , programare să fie înlocuit cu psihologie”. Mentalitate tipică NLP – dacă ceva nu dă bine, schimbăm numele și gata! Aceasta în condițiile în care psihologia respinge NLP catalogându-l drept o vulgarizare.
3. Proasta reputație că NLP este manipulare – Prea mulți practicieni NLP au forțat prea des alți oameni și realitățile lor. Nelson: “Imaginează-ți că ai putea lucra mult mai puternic dacă oamenii nu ar ști că ceea ce faci este NLP ! Poate că am depășit limita prin prea multă aroganță”.
4. Dificultăți de a face o meserie din NLP – tehnologia de schimbare umană NLP poate face ca cineva să producă schimbări în alții, dar în multe țări nu te face și să fi terapeut. Şi nici nu reușesc toți să devină imediat capabili de a realiza schimbările necesare pentru a obține rezultate în 1-2 ședințe. Uneori ia ani ca o persoană să devină cu adevărat eficientă. Mai mult, cei care lucrează în domeniul psihoterapiei trebuie să ia în considerare și un aspect cât se poate de pragmatic – din ce va trăi atunci când devenind atât de eficient va vindeca o fobie în doar 2 ședințe? Poate că Bandler ia 500 de dolari pe oră, dar cine altcineva își mai permite aceasta? Vedem deci cum principala preocupare nu este vindecarea unei persoane aflate în suferință, ci acumularea de cât mai mulți bani (n.n).
5. Eșecurile NLP – mulți oameni au încercat cu adevărat NLP și au descoperit că nu dă rezultate. Avem deja studii și experimente care au testat anumite aspecte ale modelului NLP și au ajuns la concluzia că acestea nu funcționează. “Îi învăț pe studenții mei că uneori NLP funcționează, alteori nu,” spune Bodenhamer.
6. Lipsa calității trainingurilor și a certificării – a fi practician NLP a ajuns atât de la îndemâna oricui, încât a devenit lipsit de semnificație. Oricine poate face aceasta în șase, zece sau douăsprezece zile. Această scurtare a timpului de formare slăbește importanța certificatului de NLP Practitioner.
7. Lipsa unui spirit comunitar – Kean în 1996 a ridicat această problemă, întrebându-se chiar dacă există cu adevărat o comunitate NLP . De la primul proces care a avut loc între Bandler și Grinder nu numai că am avut un șir de certuri continue în “comunitatea” noastră, dar acestea au avut loc chiar între cei care fac “adevăratul” NLP . Nelson arată că impulsul inițial dat unui domeniu stabilește direcția și stilul acestuia. În cazul NLP personalitățile iconoclaste ale lui Bandler și Grinder, și chiar ale lui Fritz Pearls, ca să nu mai vorbim de Milton Erickson pe care ei le-au modelat (tehnică NLP care constă în imitarea, copierea unor comportamente, atitudini, moduri de a gândi sau vorbi, etc) au încurajat prea mult individualismul, competiția, incapacitatea de a fi împreună cu celălalt, etc.
8. Lipsa reglementărilor – Cine reglează acest domeniu? Cine asigură controlul în vederea menținerii unui nivel înalt calitativ? Nelson: “domeniul NLP operează într-un mod ce pare de necontrolat. Oricine poate face traininguri, poate pune bazele unui institut și face tot felul de lucruri în numele NLP “. Acesta este NLP văzut de proprii traineri și tabloul este chiar sumbru. Există însă multe alte lucruri care dezvăluie adevărata față a NLP ca metodă de manipulare și de amplificare a egoului.
NLP – mai mult decât manipulare
Aparent nevinovată, cu bune intenții și cu obiective frumoase, NLP reprezintă în realitate o colecție de tehnici de manipulare a celorlalți, de control și modificare a comportamentului acestora prin programarea mentală și hipnoză. Când îi spui unui practician NLP că manipulează, există două variante: fie va recunoaște acest lucru, dar va căuta să demonstreze că este vorba de “manipulare pozitivă”; fie se va opune vehement și va vorbi despre NLP ca fiind o metodă de persuasiune, de influențare, de autocontrol al minții prin care chiar te poți apăra de manipulare. Ambele nu sunt decât niște noi încercări de a manipula.
Am arătat mai sus cum a fost construit NLP pornind de la dorința de a găsi o metodă eficientă de schimbare a comportamentului uman. Bandler și Grinder au ajuns în scurtă vreme să descopere puterea hipnozei în acest sens. Au fost atrași în special de munca lui Milton Erickson care reușea, printr-o puternică confuzie creată între aspectele raționale și cele emoționale ale ființei să inducă ceea ce se numește “hipnoza conversațională”.
Ştefan Buzărnescu în “Sociologia opiniei publice” definește manipularea ca fiind: ”acțiune de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate) să gândească și să acționeze într-un mod compatibil cu interesele inițiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează intenționat adevărul, lăsând însă impresia libertății de gândire și de decizie. Prin manipulare se urmărește inocularea unei înțelegeri convenabile, recurgându-se atât la inducerea în eroare cu argumente falsificate, cât și la apelul la palierele non-raționale. Intențiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile primitorului acestuia”. (8)
Prin definiție, manipularea este deci ceva rău, negativ, care trebuie evitat. Cu toate acestea NLP a inventat o poveste – pe care ceilalți practicieni NLP au învățat-o apoi din cărțile lui Bandler – prin care se străduiesc să convingă cât de benefică (pentru cine?) este manipularea. Aflăm de la ei că există și manipulare pozitivă, realizată – ați ghicit, pentru că probabil ați auzit-o deseori la practicienii NLP – “în interesul celui manipulat”.
“Cel mai adesea NLP este numit manipulare și pe bună dreptate se poate cataloga așa. NLP este manipulare pentru că acționează și uzitează de cele mai avansate instrumente care dau rezultate imediate,” scrie Marian Rujoiu, trainer NLP într-un material de prezentare aflat pe internet (9).”Putem distinge între manipulare pozitivă și manipulare negativă. Nu putem afirma sub nici o formă că manipularea ar fi un bine sau un rău în sine. Manipularea pozitivă este manipularea în interesul persoanei manipulate[…]. Dar de ce trebuie să mă apăr de manipulare? Să nu mai pretindem că suntem doar niște victime ale manipulării. Atunci când ne asumăm acest rol pasiv și ne dăm seama că am fost tot timpul manipulați în sens negativ singurul responsabil suntem noi”. (raționament demn de cel al CSM-ului când a concluzionat că yoghinii MISA s-au abuzat singuri în martie 2004, n.n.) “Nu trebuie neapărat să îți pui întrebarea:”Vrea să mă manipuleze?” Poate vrea să te manipuleze cu bune intenții (drumul spre iad e pavat cu bune intenții, spune o vorbă înțeleaptă. n.n.). Trebuie să vă bucurați dacă cineva acționează pentru a vă atinge interesul vostru, trebuie să vă bucurați când cineva vă vorbește astfel încât voi să înțelegeți (nici nu mai contează despre ce. n.n.), trebuie să vă bucurați când cineva vă vrea o viață mai bună. Oare să refuzăm acest bine ce vine pe această filieră a manipulării doar pentru simplul motiv că avem de-a face cu un om priceput?” (9) Pasajul de mai sus este elocvent. Pe lângă faptul că manipularea este prin definiție ceva nociv, profund negativ și așa a fost de când lumea, apare un alt aspect discutabil – cine hotărăște care este interesul persoanei vizate de manipulare? Manipulatorul? Persoana? În ce fel poate face aceasta dacă nu este întrebată? Sau manipulatorul o întreabă de la început: “îmi dai voie să te manipulez puțin în interesul tău?”. Iar ea se luminează deodată la față și răspunde ușurată: “Desigur, cum să nu, poftește!”
Noul machiavelism
De la cine au învățat acești NLP -iști o astfel de viziune inversată, perversă? De la nimeni altul decât Richard Bandler, care dovedește negru pe alb că valorile sunt doar o chestiune de “reframing”!
“Să nu credeți cumva că reframing-ul (pe scurt modificarea perspectivei, cadrului n.n.) este potrivit doar atunci când ai ceva negativ și îl faci pozitiv”, scrie el. “Uneori o doză zdravănă de frică, incertitudine și suspiciune pot fi foarte utile. Sună cam diavolesc, așa-i? Mi-au mai zis-o și alții. Inclusiv un simpatic asistent social în timp ce participa la unul din workshop-urile pe care le-am ținut în America. El m-a întrebat atunci:
- Adică vrei să-mi spui că este în regulă să fii viclean?
Eu: Da. Exact asta îți spun.
El: Eram atât de priceput la asta când eram tânăr, și n-am mai făcut-o de ani de zile. Nu ar însemna că manipulez?
Eu: Ba da. Cred că acesta este un bun exemplu care arată că reframing-ul era cu adevărat necesar” concluzionează Bandler. Oare de ce? Pentru că acel om mai avea în el o fărămă de conștiință și realiza că a manipula este ceva nociv? Fără să fie “reframat” de Bandler și-ar fi ratat șansa de a fi devenit un bun NLP -ist? Şi Bandler continuă:
“Virginia Satir (unul din psiho-terapeuții pe care Bandler și Grinder i-au “modelat”, n.n.) realiza niște jocuri de rol, care nu erau altceva decât reframe-uri prin intermediul psihodramei. Fiecare trebuia să joace rolul unei părți a cuiva. Dacă nu îți plăcea o persoană era un moment excelent să te răzbuni pe ea. Nu știu cum se făcea că eu jucam mai mereu rolul unei părți negative a cuiva. Trebuia să fiu mereu Machiavelli. Într-unul din aceste jocuri trebuia să joc partea manipulativă a cuiva. Cred că din cauză că mă potriveam cel mai bine în distribuție. Şi brusc în timpul jocului, persoana respectivă s-a oprit și a zis: “Dar mie îmi place această parte din mine. Nu m-am gândit niciodată cu adevărat la asta, dar abilitatea mea de a manipula m-a ajutat să obțin o grămadă de lucruri bune”.
“În orice caz, în psihologia umanistă a fost creat frame-ul că “manipularea este rea”. Dacă te uiți în dicționar prima definiție a manipulării este: a lucra sau a opera cu mâinile, a manevra sau a utiliza cu îndemânare, a controla sau gestiona cu artă. N-are legătură cu binele și răul, are legătură cu a fi capabil să faci ceva eficient. Dacă frame-ul tău este “oricine manipulează este rău” acest lucru te împiedică să faci o grămadă de lucruri. Odată ce ești prins într-un astfel de frame nici nu mai contează dacă este bun sau rău. Ca și comunicator vrei să ai abilitatea de a schimba frame-urile pe care oamenii le plasează în jurul oricărui lucru. Dacă cineva crede că un lucru este rău trebuie să utilizezi meta-modelul și să îl întrebi când, unde, cum și pentru cine. Dacă cineva spune că prostia este ceva rău atunci vei spune: unii oameni folosesc prostia ca să îi determine pe alții să facă un anumit lucru pentru ei. Asta e chiar ceva deștept!” (10)
După cum vedem conform lui Richard Bandler și John Grinder – fondatorii NLP nu există bine și rău, acestea sunt doar niște simple cadre, etichete inventate de oameni. Adevărul, Binele dispar astfel ca și valori și puncte de reper. Locul lor e luat de non-valori. Într-adevăr la origine, cuvântul a manipula însemnă “a aranja cu mâinile, a manevra, a mânui”. Cunoscându-i sensul, Bandler ar fi trebuit cu atât mai mult să sesizeze conotațiile negative ale acestui cuvânt atunci când e aplicat cu referire la manevrarea oamenilor de parcă ar fi niște simple obiecte. O nuanță lingvistică ce i-a scăpat marelui expert în limbaj. Neîntâmplătoare, de vreme ce NLP privește oamenii ca pe niște computere programabile, golite de aspectele spirituale și de elementele emoționale elevate.
Prin astfel de raționamente absurde, el ajunge să demonstreze că atâta vreme cât obții ceea ce îți dorești, manipularea poate fi utilizată. Şi Machiavelli susținea cu aceeași convingere perversă că scopul scuză mijloacele. Cu o astfel de mentalitate a creatorilor săi, nu este de mirare că NLP atrage în special persoanele interesate să îi controleze pe ceilalți, fie din frica obsesivă de a nu ajunge ele însele să fie manipulate, fie dintr-o avidă dorință de putere și succes material. A doua categorie este atrasă în special de ideea de “tehnologie de atingere a performanței în orice domeniu de activitate” sau după cum spune și mai explicit o altă definiție NLP : “sistem care permite să învățăm pașii prin care putem ajunge la un obiectiv, indiferent de natura acestuia”.
Şi aici avem de-a face cu o mare capcană. “În orice domeniu de activitate” înseamnă că dacă cineva dorește să obțină performanță în omorârea de oameni, spre exemplu, NLP îl poate ajuta. Şi chiar a făcut-o. O afirmă trainerul NLP Ionuț Ciurea într-un material de propagandă: “Anthony Robbins, unul dintre experții și promotorii NLP de top la nivel mondial povestește în cărțile sale cum a reușit să lucreze pentru Armata SUA într-un program de pregătire a soldaților americani. Ceea ce i s-a cerut lui Robbins a fost să crească semnificativ performanța de tragere la țintă cu arma, un obiectiv care la prima vedere pare foarte îndepărtat de NLP . Totuși, acest obiectiv presupune “duplicarea performanței”, modelarea excelenței. Identificând pe cei câțiva oameni care aveau performanțe foarte bune, Robbins le-a “elicitat” strategiile de excelență în tragere, adică a extras modul specific (strategia) prin care aceștia obțineau rezultate deosebite. Performanțele plutonului la trageri au crescut spectaculos. Robbins a fost răsplătit pe măsura eforturilor sale. Ceea ce a aplicat el este esența NLP : modelarea excelenței”. (11) Pentru ce credeți că se pregăteau acești soldați? Vroiau oare să devină buni trăgători pentru a câștiga la tirul de la bâlciul de duminică cel mai mare maimuțoi de pluș? Nicidecum. Era vorba de soldați adevărați care se antrenau pentru a omorî într-un mod eficient cât mai mulți oameni.
Partizanii NLP susțin adeseori că acesta este un instrument neutru și că totul depinde de intenția cu care este folosit. Până acum am arătat că încă de la început ea a fost construită ca o armă psihologică de control și manipulare a comportamentului uman. În continuare vom trece în revistă mai multe exemple concrete privitoare la modul real în care este utilizat NLP . Căci NLP a deschis Cutia Pandorei, iar monștrii eliberați se află acum la îndemâna celor mai interesați de controlul comportamentului uman: politicienii, marii oameni de afaceri, creatorii de reclame, oamenii de vânzări și de media, etc.
NLP -un bun instrument de a-i reduce la tăcere pe cei ce nu sunt de acord cu tine!
Episodul care urmează este relatat de Thom Hartmman, psiholog, trainer NLP , fost psihoterapeut, director al unei agenții de publicitate și conducător al unui talk-show la un radio național din SUA. Iată ce povestește el despre cum sunt utilizate tehnicile NLP “în interesul celui manipulat” chiar de unul din părinții acestui curent, Richard Bandler:
“Eram în Anglia, în urmă cu vreo 10 ani la un training cu Richard Bandler, împreună cu alte 150 de persoane. În primul rând stătea un bărbat care încă de la începutul formării nu făcea altceva decât să termine propozițiile în locul lui Bandler, în momentul în care acesta făcea o scurtă pauză pentru a-și structura discursul. La primele două intervenții de acest gen, Bandler s-a uitat urât la el. La a treia s-a ridicat și a început să se miște încet către el. Era ceva ciudat în felul în care mergea și deodată mi-am dat seama. Bandler îi scana fiziologia acestui om: respirația, clipitul, mișcările trupului și apoi își ritma cuvintele după acestea creând un raport puternic cu el. Intra practic în lumea lui (aceasta este o tehnică esențială în NLP numită stabilirea raportului, n.n.). În timp ce făcea aceasta, Bandler s-a îndreptat spre el, spunându-i: “Nu e prea politicos să erupi așa. O asemenea izbucnire mi se pare un comportament nesăbuit (în limba engleză rash behaviour, cuvântul rash are și sensul de erupție, urticarie n.n.) Nu crezi?” Şi în timp ce rostea aceste cuvinte și-a scărpinat ușor brațul cu vârful degetelor. Toți NLP -iștii știu că atunci când se află într-un raport puternic, oamenii imită limbajul trupului celuilalt. Bandler s-a întors și a urcat din nou pe scenă spunând: “Erupțiile astea chiar sunt un comportament nesăbuit”(rash behaviour, având și al doilea sens de comportament eruptiv). Nici nu a apucat să ajungă până la capătul scenei că în câteva minute tipul se tăvălea pe jos, scărpinându-se isteric, ca și cum îi izbucnise o erupție.” (12)
Un episod similar îl are ca protagonist pe unul din inspiratorii NLP – hipnoterapeutul Milton Erickson: ”În anii 50, continuă Thom Hartamnn, Milton Erickons a fost invitat la întâlnirea anuală a Asociației Psihiatrilor Americani. Cum el suferea de poliomielită din copilărie se afla în bine cunoscutul său scaun cu rotile. Președintele Asociației era la intrare și își întâmpina invitații, dând mâna cu ei. Când i-a venit rândul, au dat mâna, însă în acel moment Erickson i-a luat rapid pulsul, apăsând ușor indexul pe încheietură, i-a observat ritmul respirației și al clipitului ochilor și în timp ce dădeau mâna și-a ritmat cuvintele pentru a fi în consonanță cu fiziologia președintelui. I-a indus astfel transa hipnotică și l-a întrebat: “Ai observat că te simți foarte relaxat?” Iar el i-a răspuns afirmativ. Acest om scrisese un editorial în care spunea că hipnoza este o prostie și îl critica pe Erickson. “Ştii că ești într-o transă hipnotică ușoară chiar acum?” a continuat Erickson. “Ce interesat!” i-a răspuns președintele. “Şi vei vedea acum că funcționează.” “Da, ai dreptate, e foarte relaxant”. “Mă întreb dacă ai putea să împărtășești cu toată lumea prezentă aici la adunare cât de bine te simți în starea de hipnoză.” i-a sugerat apoi Erickson. Iar președintele s-a dus în față și a început: “Aș vrea să vă împărtășesc tuturor prieteni, știți, să îi cer scuze lui Milton Erickson…” După care se trezește brusc și are un moment de genul “O, Doamne, ce am făcut?” Aceasta este numită inducția prin strângerea de mână întreruptă.” (12)
NLP și succesul în alegeri!
În campania electorală din SUA din vara lui 1988, George Herbert Walker Bush (Bush tatăl) se situa mult în urma guvernatorului Michael Dukakis în cursa pentru Casa Albă. Cu toate acestea în numai câteva luni, Bush a câștigat alegerile. Ce s-a petrecut în acest interval? Oamenii de imagine ai lui Bush au folosit din plin NLP . Cei mai mulți analiști politici au fost de părere că Willie Horton a jucat rolul principal în această spectaculoasă răsturnare de situație. Revista Time chiar l-a numit “cel mai valoros jucător din echipa lui George H. W. Bush”. Departe de a fi un membru al echipei electorale acest Willie Horton era un infractor, care fusese eliberat dintr-o închisoare din statul Massachusetts, înainte de termen, în cadrul unui program de reabilitare. Imediat după eliberare, el a fugit în alt stat unde a violat o femeie și a încercat să omoare o altă persoană. Michael Dukakis era guvernatorul statului Massachusetts și semnase eliberarea acestuia. Bush l-a acuzat pe Dukakis că acționează prea “moale” atunci când se pune problema combaterii criminalității și a pregătit o serie de videoclipuri în care era prezentată figura lui Horton, în cele mai sinistre posturi. Lucrurile nu s-au limitat însă la popularizarea pe scară largă a unei decizii greșite luate de rivalul lui Bush.
Iată ce povestește tot Thom Hartmman:
“Îmi aduc aminte că prin 1988, în timpul campaniei prezidențiale, am observat o serie de reclame care îl înfățișau pe Willie Horton în alb-negru. Pentru cei care știu NLP aceasta era o ancoră evidentă menită să îl asocieze pe Horton cu imaginile alb-negru. Acestea erau însoțite și de o anumită muzică și o voce specifică. După o vreme când vedeai imaginile respective sau auzeai muzica și intonația aceea te gândeai automat că este vorba despre Willie Horton. La ceva vreme după aceea am observat un alt set de reclame în care, de data aceasta, Michael Dukakis apărea în alb-negru. Imaginile erau însoțite de o muzică și o voce asemănătoare cu cele din primele reclame. M-am gândit atunci imediat: “ăștia îl ancorează pe Dukakis de Willie Horton!”(ancorarea e o tehnică NLP prin care se asociază în mintea țintei două elemente care până atunci nu aveau nici o legătură, n.n.). Nu e cine știe ce secret, sunt lucruri care se fac în orice agenție. Eu însumi am predat astfel de tehnici la cursurile pentru agențiile de publicitate. Deci în campania din 1988, George Herbert Walker Bush l-a “willie hortonizat” pe Michael Dukakis și a câștigat alegerile. În timp ce mă aflam la New York la o conferință, i-am povestit tot ce observasem lui Joe Riggio, un strălucit trainer NLP . Iar el mi-a zis: “Da. Ştiu. O cunoștință comună de-a noastră a făcut treaba asta pentru republicani”. Şi știu sigur ca Frank Lunz este Numărul 1 în treburile astea politice. Ce folosește el este NLP !
Oamenii iau adesea decizii bazate pe sentimente. Își organizează logica pentru a fi de acord cu sentimentele, mai degrabă decât să își organizeze sentimentele pentru a fi de acord cu logica. Într-o luptă politică primul și cel mai important lucru pe care îl ai de făcut este să identifici emoțiile primare. Când vrei să comunici cu un grup de persoane cu care în mod evident nu poți stabili un raport direct trebuie să construiești un mesaj care să atingă toate cele 3 modalități senzoriale (vizual, auditiv, kinestezic). Acum (în 2004) Bush (fiul) a venit cu o campanie plină de sloganuri kinestezice, ce vizează aspecte sentimentale: “puternic”, “drept”, “mișcă-te înainte”, “nu renunța și fugi”. Un ascultător întreabă: “mulți oameni pe care îi cunosc și chiar eu însumi l-am votat pe Bush pentru că avem încredere în el, nu pentru motive logice. Are această încredere de-a face cu ceea ce numiți kinestezic?” Am vorbit ieri despre oamenii care sunt vizuali, auditivi, kinestezici și că pentru a crea o campanie politică mesajul principal trebuie să fie ancorat în limbaj kinestezic pentru că acesta se adresează sentimentelor. Şi este exact ce a făcut Bush în ultima campanie electorală. Dacă te adresezi acestei părți a creierului care să ocupă de emoții poți determina persoanele să voteze complet împotriva propriei logici.”
Newt Gringrich, reprezentantul statului Atlanta în Congresul american, a venit cred că prin ’92 cu “contractul cu America”, magistral construit în termeni NLP . La fel ca și celebra sa listă de cuvinte. Aceasta era un memo secret la început, care a circulat pe la liderii republicani. Nu știu dacă el a scris-o, era foarte bine făcută. Eu îl bănuiesc tot pe vechiul meu prieten în ale NLP -ului sau altcineva ca el. Memo-ul avea ca titlu: “Limbajul, un mecanism cheie al controlului” de Newt Gringrich. Newt scria: “Deseori căutăm din greu cuvinte care să ne ajute să ne definim adversarii. Aplicați aceste cuvinte oponenților noștri, amintirilor despre ei, propunerilor lor și partidelor din care fac parte”. Şi iată lista cuvintelor pe care republicanii trebuiau să le utilizeze oridecâte ori vorbeau despre democrați sau despre liberali: decădere, eșec, nerealizare, colaps, mai profund, criză, urgent, distructiv, bolnav, patetic, minciună, liberal, ei, al lor, birocrație neionizată, nu este suficientă compasiunea, trădare, trădător, consecințe, limite, superficial, senzaționaliști, a pune în pericol, coerciție, ipocrizie, radical, a devora, pierdere, corupție, incompetent, permisiv, distrugere, impunere, autoservire, lăcomie, ideologic, nesigur, anti-steag, anti-familie, anti-copii, anti-locuri de muncă, pesimist, scuze, intolerant, stagnare, o duc bine, corupt, egoist, insensibil, status quo, mandatari, taxe, cheltuieli, rușine, disgrație, pedeapsă, bizar, cinism, înșelăciune, furt, abuz de putere, mașină, șefi, drepturi criminale, înregistrări incendiare, patronat.
Pe de altă parte, pentru a se referi le ei înșiși, republicanii trebuiau să folosească următoarelor cuvinte: a împărtăși, schimbare, oportunitate, moștenire, provocare, control, adevăr, morală, curaj, reformă, prosperitate, cruciadă, mișcare, copii, familie, dezbatere, competiție, în mod activ, noi, ai noștri, candid, uman, pur, a furniza, libertate (în limba engleză liberty), angajament, principial, unic, datorie, prețios, premisă, plin de grijă, a asculta, a învăța, dificil, a ajuta, a conduce, viziune, succes, împuternicire, cetățeni, activist, mobilizare, conflict, lumină, vis, libertate (în limba engleză freedom), pace, drepturi, mândrie, a construi, a păstra, pro-steag, pro-copii, pro-mediu, reformă, pro-locuri de muncă, eliminarea traiului ușor din închisori, putere, alegere, a alege, cinstit, a proteja, încrezător, incitant, bun simț, pasionat. Aceasta este lista oficială a lui Newt Gringrich. Toate acestea sunt lucruri foarte foarte puternice. Ceea ce vă pot spune este că au trecut două decade de război psihologic care a fost condus doar de una din părți,” concluzionează trainerul NLP Thom Hartmman (13)
Nu era prima oară când NLP era utilizat în politică la cel mai înalt nivel pentru a influența masele. Într-un articol publicat în New York Times citim: “Doug Wead, un apropiat al lui Bush, care scrie și o carte despre discuțiile sale cu președintele povestește: “Bush mi-a spus: după cum vezi există anumite cuvinte cod. Există moduri potrivite de a spune unele lucruri și alte moduri nepotrivite. Le voi spune că l-am acceptat pe Christ în viața mea” (14). În Boston Globe se relatează despre același subiect sub titlul “Cuvintele contează. Cum vorbește Bush în codul religios”: “era o aluzie la știința ocultă NLP prin care președintele dorește să își manipuleze alegătorii creștini prin intermediul unor cuvinte menite să le inducă în subconștient ideea că este unul de-al lor” (15).
Tot Thom Hartmann explică cum utilizează Dick Cheney tehnicile NLP : “Este vorba iarăși de Willie Horton. Familia Bush supune iar America unor operațiuni psihologice, doar că nivelul de sofisticare și manipulare este mai mare decât cel din 1988. Iată cum funcționează și cum utilizează Dick Cheney cu mare măiestrie această armă. Oamenii au trei “creiere”. Şi așa cum știu foarte bine specialiștii în manipulare psihologică ai lui Bush, politicienii care câștigă alegerile sunt cei care vorbesc tuturor celor trei creiere. Cel mai primitiv este numit “creier reptilian” pentru că apare și la reptile și are o singură preocupare – supraviețuirea. Nu gândește în termeni abstracți și nu simte emoții complexe. Este însă responsabil pentru reacții de tipul luptă sau fugi, de foame sau frică, de atac sau de fugă. Al doilea creier este cel care apare la mamifere, numit și “creierul limbic”. El se ocupă de emoții mai complexe cum ar fi invidia, speranța, iubirea (hilar, să reduci iubirea la creier! n.n). Al treilea creier, neocortexul sau scoarța cea mai nouă este mai sofisticat, acolo se procesează gândurile abstracte, cuvintele și simbolurile, logica.
Când Dick Cheney a extras recent din context un comentariu al lui John Kerrey privind sensibilitatea în războiul împotriva terorii a realizat o manipulare a tutoror celor trei creiere. Doar ridiculizarea având ca substrat frica mai are aceeași putere. “America a fost implicată în prea multe războaie, pentru tot felul de dorințe de-ale noastre, dar absolut nici unul dintre ele nu a fost câștigat fiind sensibili,” a spus Cheney. El a țintit mai întâi spre neocortex (prea multe războaie), apoi către creierul limbic (dorințele) și apoi spre creierul reptilian. Cuvintele sale au declanșat un hohot de râs instantaneu din partea audienței, comportament care este un răspuns involuntar, o descărcare generată de faptul că neocortexul a fost mișcat într-o direcție de primele cuvinte și apoi confuzionat de a doua parte a afirmației. Această deviere bruscă este cunoscută de actorii de comedie drept “punch line”, ca în bancul: “tocmai am zburat înapoi acasă de la Chicago…. Vai ce obosite îmi sunt brațele”. Acesta face ca neocortexul să fie momentan confuzionat și determină un răspuns involuntar din creierul limbic, precum râsul. Şi apoi pe acest fond, Cheney poate vorbi direct creierului reptilian care primește răspunsurile fără cenzura rațională: “cei care ne amenință și omoară nevinovați în întreaga lume – continuă Cheney ridicând o problemă ce ține de creierul reptilian, de amenințare și supraviețuire – nu trebuie să fie tratați cu sensibilitate, trebuie să fie distruși”. Pentru a avea un și mai mare impact asupra celor mai primitive instincte ale auditoriului, Cheney utilizează apoi de mai multe ori cuvântul “sensibil” întotdeauna asociat cu ideea de supraviețuire. Aceasta nu este doar printre cele mai sofisticate arme psihologice, ci este chiar una imorală. Kerry a căutat apoi degeaba să repare totul, aducând argumente care au vorbit doar neocortexului. Cuvintele sale nu au mai avut nici o putere, întrucât nu au ajuns nici la sistemul limbic și nici la creierul reptilian, în care Cheney își implantase mesajul”. (16)
NLP și vânzările
Reproducem un dialog dintre un agent de vânzări inițiat în NLP și un potențial client, așa cum este el relatat în cartea lui Bogdan Ficeac – Tehnici de manipulare:
“Agentul de vânzări (AV): Bună dimineața, domnule Petrescu. Sunt George Alexandru, agent de vânzări la Delta Electronics. Clientul potențial (CP): Da, îmi amintesc că am vorbit cu dumneavoastră la telefon. (După ce îi strânge mâna, se așează înapoi în fotoliu, se reazemă de spătar și își pune piciorul stâng peste cel drept). AV: (se așează și el în fotoliul din fața biroului; imită insesizabil tonalitatea vocii și felul de a sta ale celuilalt). Am înțeles că vânzările de computere ZKM vă merg foarte bine… CP: (zâmbește satisfăcut) Da, cererea este încă mare. Suntem mulțumiți de ele. AV: (testează stabilirea contactului subtil, modificându-și treptat poziția; celălalt îl imită fără să-și dea seama, deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat să cumpărați produsele concurenților noștri? CP: (privirile îi rămân spre dreapta-jos, dezvăluindu-i modul de percepție “kinstezic”) Păi, am simțit {expresie kinestezică sau senzitivă} că era cea mai bună afacere la vremea respectivă și de aceea am semnat contractul cu ei. (agentul de vânzări “ancorează” subtil fraza privind semnarea contractului, rostită de celălalt, cu o ridicare a sprâncenelor și cu un anume gest al mâinii) Mi-am imaginat ce frumos vor arăta {expresii vizuale} ZKM-urile în noile noastre broșuri publicitare și m-am gândit că după asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditivă}. M-a prins așa de mult ideea asta {expresie senzitivă}, că ardeam de nerăbdare {expresie senzitivă} să mă întorc și să-i pun pe oamenii mei la treabă (din nou, AV “ancorează” fraza celuilalt, privind decizia luată în trecut, cu o ridicare din sprâncene și cu același gest al mâinii). Cam asta s-a întâmplat atunci și simt {expresie senzitivă} că nu m-am înșelat. AV: (deschide servieta și începe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre modele este mult mai confortabilă. O simplă atingere {expresie senzitivă} a tastelor este suficientă pentru a le activa, de aceea perioada de garanție oferită de noi este de trei ori mai mare decât a concurenței. În calculator, modulele sunt ușoare și simplu de înlocuit. Sunt sigur că simțiți {expresie senzitivă} diferența între caracteristicile calculatoarelor noastre și cele pe care le comercializați. La fel, sunt sigur că și cumpărătorii vor simți {expresie senzitivă} imediat avantajele oferite de firma noastră… (în timp ce vorbește, agentul imită tonalitatea și gesturile cu care angrosistul și-a descris strategia cu câteva momente mai înainte; de asemenea el aruncă “ancora”, pentru a-l determina pe celălalt să semneze contractul, ridicând sprâncenele și gesticulând din mână)” (5).
O astfel de scenă poate părea chiar ridicolă și evident că și în acest caz partizanii NLP vor spune că totul este în interesul celui manipulat. La fel procedează și reclamele cu care suntem bombardați în permanență. Ele utilizează din plin expresii senzoriale și tot felul de ancore ce leagă produsele prezentate de amintirile noastre cele mai plăcute și mai intime. Cei mai mulți ajung să cumpere nu pentru că își doresc produsul ci pentru că li se crează iluzia retrăirii respectivei experiențe.
Într-un material video ce circulă pe internet putem vedea cum sunt utilizate tehnicile NLP pentru a determina decizia unei persoane cu privire la cadoul pe care și-l dorește de ziua ei. Cel care aplică tehnicile NLP de ancorare și strângere întreruptă a mâinii pentru inducerea hipnozei conversaționale este iluzionistul Derren Brown.
Victima este un bărbat căruia i s-a cerut cu câteva zile înainte să scrie pe un bilețel ce își dorește de ziua lui. Este invitat pe platou unde are o scurtă discuție, aparent nevinovată, cu Derren Brown. În final este întrebat ce își dorește și răspunde foarte hotărât: o bicicletă BMX. Dă acest răspuns de mai multe ori, argumentând că de mic și-a dorit o astfel de bicicletă. Neapărat roșie. Cadoul mult dorit este scos dintr-o cutie. Este într-adevăr o bicicletă BMX roșie. I se cere să arate bilețul pe care a notat cu câteva zile înainte ce își dorește și este convins că acolo va găsi scris “o bicicletă BMX”. Pe foaie stă scris însă cu propria mână: “o geacă de piele”. Ce s-a petrecut? În timp ce a dat mâna cu Derren Brown acesta a aplicat o tehnică NLP de inducere a hipnozei și apoi i-a inoculat câteva sugestii în care a strecurat cuvântul cheie bicicletă și literele BMX. “Lasă-mă să îți explic cum fac rost de cadouri,” începe el (în engleză: how do I bike gifts). Folosirea cuvântului bike – bicicletă pe post de verb, în loc de buy – a cumpăra confuzionează logica interlocutorului și frapează facilitând fixarea sugestiei. “Mai degrabă decât să re-ciclez aceleași două sticle de vin obosite… determin persoana să se îndrăgostească de cadou,” continuă Derren Brown. “Cei cărora le cumpăr cadoul iradiază de plăcere” (în engleză they BeaM eXcitement for it). “Acest sentiment poate fi atât de puternic, atât de extrem (în engleză can Be so eXtreme) încât înlocuiește aminterea a ceea ce își doreau de fapt (sugestie evidentă). Acum câteva zile ai fi spus vreau X…cum ar fi o mașină BM sau o cutie X (în engleză I want X… like a BM car or a X box). Toate acestea sunt sugestii care determină persoana să aleagă ceea ce dorește hipnotizatorul. În același mod se joacă cu mințile consumatorilor și creatorii de reclame sau vânzătorii. Şi o fac manipulând prin tehnici NLP .
NLP și avocații
Tot Bogdan Ficeac descrie cum este utilizat NLP în domeniul juridic: “Într-una dintre cărțile lor, adresată de această dată avocaților sau celor care au contact cu justiția, Grinder și Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judecătorilor în instanță. Spre exemplu, “ancorele” acoperite și comunicarea non-verbală pot fi deosebit de eficiente în asemenea cazuri.
Iată un exemplu de manipulare: Un practicant al sistemelor de influențare neurolingvistică își însoțește prietenul la tribunal, unde acesta urmează să fie judecat. La un moment dat, în timpul desfășurării procesului, judecătorul este amuzat de o replică a unui martor și izbucnește în râs. Imediat practicianul aruncă “ancora”: tușește într-un anume fel, își drege vocea sau strănută discret, astfel încât să nu distragă atenția, dar să fie totuși auzit de judecător. Apoi el urmărește fiecare moment de relaxare al judecătorului și repetă sunetul, pentru a întări legătura stabilită prin respectiva “ancoră”. De asemenea, participă și la alte procese, aruncând “ancora” de fiecare dată când judecătorul zâmbește, dar în așa fel încât să nu iasă în evidență. Apoi, în timpul judecării prietenului său, aruncă “ancora” cât mai des posibil, dar fără a distrage atenția. Legătura subtilă creată în acest mod între “ancoră” și comportamentul judecătorului îl va face pe acesta să se relaxeze atunci când se va adresa inculpatului și chiar sa aibă o atitudine favorabilă față de acesta. Grinder și Bandler susțin că, aplicată de practicanți experimentați, metoda are șanse de reușită în majoritatea cazurilor. (5)
“NLP e ca și cum ai instala software în creier pentru a obține un anumit comportament. Poate să îi convingă pe jurați să dea dreptate avocatului care cunoaște aceste tehnici sau să influențeze martorii să renunțe la mărturie chiar după ce au depus jurământul. Este exact cum spunea poetul Robert Frost cândva: un juriu constă din 12 persoane alese să decidă cine are cel mai bun avocat”. (19)
“NLP este conceput într-un mod atât de manipulativ încât cred că faptul de a spune adevărul într-un mod elocvent sau a vorbi din inimă, cu multă pasiune – în cel mai important domeniu în care ar trebui să te gândești la dovezi și la adevăr – va dispare pentru totdeauna”, spune Joyce Tsongas, fost președinte al Societății Americane a Consultanților Judiciari din SUA. (19)
“Cea mai cunoscută tehnică NLP este ancorarea. Exact aceasta face și Nations, un avocat din Houston când se așează în același loc din cameră oridecâte ori vrea să marcheze sau să întărească un anumit aspect. De exemplu Nations ancorează starea neplăcută legată de ideea de daune cu un singur loc din cameră, mutându-se acolo oridecâte ori se aduce vorba despre aceasta, sau chiar indicând spre acel loc astfel încât leagă în mintea juraților anumite aspecte din discuție de starea de angoasă mentală“. (19)
Utilizarea unor asemenea practici murdare NLP au făcut ca în SUA să li se interzică avocaților să se mai miște prin sala de judecată sau în unele state, cum este cazul Texasului chiar să li se ceară să rămână tot timpul așezați. Chiar și așa, avocații NLP nu renunță la manipulările lor: “tot îți rămân graficele și alte materiale vizuale” spune Nations. (19)
Şi cu iubirea cum rămâne?
O altă aplicație favorită a tehnicilor NLP este ceea ce se numește “seducția în viteză” (speed seduction). Seducția este unul din elementele de bază ale manipulării. Etimologic cuvântul provine din latinescul seduco = a trage deoparte pe cineva din drumul său pe un drum comun cu al seducătorului. Spus mai simplu este sinonim cu deturnarea de pe cale.
Domeniul NLP abundă de cărți precum “NLP , secretul seducției rapide”, “Cum să faci o femeie să ajungă în patul tău”, “Vânătoarea de vulpi – arta întâlnirilor și seducției”, “Vrăjitorul satanic – NLP și știința seducției”, etc. Toate aceste cărți sunt pline de elemente NLP – ancorare, oglindire, hipnoză conversațională, expresii verbale menite să manipuleze. Ceea ce lipsește cu desăvârșire din ele este iubirea ca bază a relației de cuplu. Femeile sunt privite ca niște obiecte sexuale, împărțite pe categorii în funcție de cât de bine arată, numite “vulpi” sau “puicuțe”.
“Ross Jeffries este pregătit în domeniul artei minții, mai precis în hipnoză și NLP . El a ales să își aplice cunoștințele despre aceste tehnici în arta seducției, iar rezultatele sunt explozive. Vai de Vulpea care întâlnește un Seducător de mare viteză și nu-și dă seama de aceasta. Ross poate chiar să ajungă în pat cu Vulpea într-o oră și ceea ce e cel mai rău este că o poate face să creadă că a fost ideea ei. Vulpile seduse de Seducătorii de mare viteză nu sunt conștiente de ceea ce li se petrece.” (17)
Într-una din cărțile de bază ale lui Ross Jeffries, trainer NLP – “Cum să faci o femeie să ajungă în patul tău”, citim încă de pe prima pagină: “cititorul este avertizat că utilizarea unora sau a tuturor tehnicilor din această carte poate avea consecințe legale, civile sau penale“. “Seducții necinstite într-o lume necinstită“, este titlul primului capitol, ca o încercare de a justifica imoralitatea conținutului cărții: “Mulți dintre cei care citesc titlul acestei cărți se supără pe mine, scrie Ross Jeffries. Invariabil primesc tot felul de plângeri: tehnicile acestea de seducție sunt incorecte și nedrepte, mi se spune. Nu le lasă femeilor puterea de a alege. De ce nu le scoți din carte?” O să mă ocup puțin de aceste acuzații. Da, într-adevăr unele din tacticile de seducție din această carte pot fi ușor clasificate ca fiind incorecte. Am avut și eu unele rezerve de ordin moral atunci când le-am pus în carte. Însă, corect sau incorect sunt termeni relativi. Dacă ești într-un meci de box (comparație forțată n.n.) și amândoi joacă după reguli este incorect ca eu să te lovesc în anumite zone sensibile, dar dacă respect regulile și aceasta poate fi corect“. (18)
Ajungem iar la aceeași viziune perversă și lipsită de moralitate conform căreia dacă îți atingi obiectivele totul e permis. Marea problemă în NLP este că nu se conduce după nici un fel de reguli morale și înlocuiește valorile cu nonvalorile, considerând Binele, Adevărul, Corectitudinea drept niște simple etichete aplicate de oameni lucrurilor.
În loc de încheiere…
1. Din start părinții NLP au fost preocupați de găsirea unei metode de modificare a comportamentului uman.
2. NLP este manipulare, oricât ar încerca apărătorii săi să ne convingă de contrariu invocând “manipularea pozitivă” Așa ceva nu există. “A manipula pe cineva în interesul lui”, cum susțin ei, presupune a putea stabili care este acest interes. Ori aceasta doar Dumnezeu o poate ști.
3. Ideea că trebuie să înveți NLP tocmai pentru a-i putea manipula pe cei ce încearcă să te manipuleze este un nonsens. Te poți apăra de manipulare doar dezvoltând anumite calități spirituale cum ar fi discernământul și luciditatea.
4. NLP desființează și inversează valorile. Binele, Adevărul, Iubirea, Dumnezeu sunt în viziunea NLP niște cadre relative (frame-uri) create de oameni. Această concepție este total opusă celei spirituale.
5. Prin înlăturarea reperelor valorice, NLP cultivă confuzia în scopul creări unei mai mari receptivități la hipnoză. Confuzia este realizată prin crearea unui conflict interior și este opusă unității și armoniei.
6. NLP are la bază ideea că oamenii pot fi programați sau reprogramați asemeni unor computere.
7. Mentalitatea NLP este una machiavelică, bazată pe principiul „scopul scuză mijloacele”.
8. NLP se laudă că face posibilă atingerea obiectivelor “indiferent de natura acestora”. Lipsa discernământului în acest sens face ca NLP să fie utilizat pentru cele mai abjecte scopuri: antrenarea soldaților în vederea omorârii de oameni sau manipularea electoratului.
9. La modul practic, NLP se limitează la obiective ce țin de acumularea de bani, seducție și sexualitate fără iubire, putere și influență asupra celorlalți. Toate se situează la nivelul centrilor inferiori de forță.
10. Din acest motiv NLP duce doar la exacerbarea egoului și a orgoliului. La congresul mondial NLP din 2006 a reieșit foarte clar ce vizează NLP : “crearea unei lumi în care dezvoltarea personală și auto-împlinireasă fie regula de bază”. Aceste deziderate nu au nimic de-a face cu evoluția spirituală, ba chiar îi sunt opuse.
11. NLP promite obținerea de rezultate rapide, imediate, fără prea mare efort. Rezultatele sale nu au însă durabilitate în timp și nu duc la transformarea și elevarea ființei. În ceea ce privește utilizarea sa în domeniul psihoterapiei sau medicinei, NLP poate duce doar la o îndepărtare temporară a unor simptome întrucât nu acționează asupra cauzelor.
12. NLP îi atrage în special pe colecționarii de “rețete”, interesați doar de CUM, nu și de DE CE. Marea masă a celor ce îl aplică acționează fără să știe ce fac de fapt.
13. NLP se interesează doar de imagine, nu și de conținut. Dacă un aspect este discreditat, el este rebotezat imediat, doar de suprafață, cu o nouă denumire mai credibilă.
14. Dacă într-o colectivitate toți membrii ar fi NLP -iști aceasta s-ar autodesființa în scurtă vreme pentru că NLP nu crează nimic, ci trăiește furând, deturnând, falsificând, pervertind munca și eforturile din alte domenii. Chiar practicienii săi afirmă că nu se poate vorbi în prezent de o comunitate NLP , iar șirul nesfârșit de procese privind “drepturile de autor” dintre cei doi fondatori, Richard Bandler și John Grinder, stă mărturie în acest sens.
15. NLP a fost construit furând idei, tehnici, teorii și practici din alte domenii. Scoțându-le din contextul în care ele existau și cu care formau un tot unitar, acestea au fost sărăcite, denaturate și văduvite exact de esența lor.
Lucrul acesta poate crea multe confuzii. Există unele persoane care cred că între Yoga și NLP există compatibilități, pentru că și în Yoga se vorbește despre stări, despre autocontrolul minții, despre cinci modalități senzoriale, despre faptul că lumea este așa cum o vedem noi, etc. În realitate, nu Yoga – o cale spirituală veche de peste 4000 de ani – a preluat aceste elemente din NLP , ci NLP le-a furat din Yoga. A făcut însă acest lucru sărăcind respectivele elemente tocmai de valorile morale și spirituale, absolut necesare atunci când este vorba de cunoașterea și utilizarea puterii minții în scopul transformării umane.
Întâlnim deseori afirmații ale unor traineri NLP care fac referiri la Yoga: “În NLP există o serie de tehnici și metode special gândite pentru a dezvolta capacitatea de control asupra stărilor – cum sunt […] folosirea posturii și respirației.”(11) sau “modelul NLP a fost influențat de teorii și concepte anterioare: (printre ele n.n.) terapiile corporale (Yoga)”.(21) Asemenea referiri sunt tot niște manipulări grosolane. În primul rând Yoga nu este o terapie corporală, ci o cale spirituală milenară. În al doilea rând, posturile și respirația de care vorbește NLP sunt niște parodieri și ridiculizări ale asanelor și tehnicilor de Pranayama.
Este adevărat că metodele de autocontrol (și subliniem AUTOcontrol) ale minții în scopul transformării și evoluției au fost dintotdeauna apanajul căilor spirituale. Ele sunt de fiecare dată însoțite de valori morale și dezvăluite treptat de la maestru la discipol doar în măsura în care acesta (discipolul) dovedește că a atins nivelul necesar de maturitate și evoluție spirituală pentru a le utiliza doar în sens benefic și cu discernământ. Scoase din acest context, astfel de cunoștințe pot deveni extrem de periculoase și duc la efecte inverse, așa cum s-a petrecut și în cazul NLP : exacerbarea egoului, orgoliu, voință de putere, decădere, suferință. Comoara spirituală este astfel apărată de hoți. Dacă la început NLP părea doar o cutie de chibrituri în mâna unui copil mic, astăzi putem spune că a încăput pe mâna unor veritabili piromani. Modul în care i se face intens propagandă – ca metodă miraculoasă de obținere a influenței, banilor și succesului material îi atrage doar pe cei care își doresc tot felul de “puteri”. Pe când cei care aspiră într-adevăr să învețe cum să își autocontroleze mintea și să se transforme în bine, aceștia au la dispoziție Yoga și știu că nu au nevoie de NLP .
Bibliografie:
1. Richard Bandler & John Grinder: Structure of magic, vol 1, Science and Behavior Books, 1975
2. Christian Balicco – La programmation neurolinguistique ou l’art de manipuler ses semblables, par Christian Balicco – SPS n° 243, août 2000
3. Christopher Tomasulo (Dr. Sulo) – The secret technology behind the world’s greatest communicators. Dr Sulo’s Crash Course din Neuro-Linguistic-Programming (NLP)
4. R. Bruyer & S.Kalisz – Pour en finir avec la pata-psychologie, Editions Luc Pire
5. Bogdan Ficeac – Fascinanta putere a manipulărilor neurolingvistice în Tehnici de manipulare, Editura Nemira, 2004
6. Primul Congres Mondial de NLP 26-28 mai, Potsdam, Germania
7. L. Michael Hall, Nelson Penaylillo, Bobby G. Bodenhamer and Peter F. Kean – Dealing with the downside of NLP , Anchor Point, may 1997
8. Ştefan Buzărnescu – Sociologia opiniei publice, Editura Didactică și Pedagogică, 1996
9. Marian Rujoiu – Ce este și ce nu este manipularea?
10. Richard Bandler & John Grinder – Reframing, NLP and the transformation of meaning, Real People Press, 1982
11. Ionuț Ciurea, NLP Practitioner – Viziune prin NLP : principii, presupoziții, paradigme
12. Thom Hartmann – transcrierea emisiunii din 16 noiembrie 2004, www.thomhartmann.com
13. Thom Hartmann, transcrierea emisiunii din 17 noiembrie 2004 , www.thomhartmann.com
14. By David D. Kirkpatrick – In secretly taped conversations, glimpses of the future president, New York Times, 20 februarie 2005
15. Bruce Lincoln – Words matter. How Bush speaks in religious code, Boston Globe, 12 septembrie 2004
16. Thom Hartmann – Chenney speaks to reptile brain, www.thomhartmann.com
17. Fox Hunting – The art of dating and seduction.
18. Jeffries Ross – How to get girls into bed without trying. Straightforward, Manassas, 1991
19. Terry Carter – More lawyers are using neurolinguistics to present their cases to jurors, with winning results, ABA Journal, September 2001
20. Anna Moore – NLP: Where Anything is Possible, Marie Claire, ediția on line.
21. Introducere în NLP, www.geniu.org
acest studiu a fost preluat de pe yogaesoteric.net