S-a constatat că atunci când PH-ul sângelui tinde către PH-ul acid sau acrișor se dezvoltă foarte multe boli ce apar chiar si doar datorită acestui unic aspect.
Totodată, sângele acid reprezintă un mediu favorabil pentru dezvoltarea tumorilor canceroase.
Unele boli generează chiar ele aciditate în sânge, astfel încât se manifestă principiul  ”o nenorocire nu vine niciodată singură”.
Altfel spus, omul are o problemă de sănătate care stimulează apariția altor probleme de sănătate.

Aciditatea sângelui ne dă și o stare neplăcută, care este ca o rezonanță cu durerea.
Intuitiv ne putem gândi la starea acidă a sângelui ca la ceva iute, acru, care atacă, este coroziv - în timp ce alcalinitatea sângelui este ca ceva dulce, protectiv, care nu este agresiv.

Efecte negative:  aciditatea sângelui tinde să genereze scoaterea calciului din oase.

O alimentație puternic acidă poate să ducă la osteoporoză sau în mod sigur la slăbirea oaselor și a dinților.
Bineînțeles că există și în direcția alcalină valori excesive care pot face rău.

Dar în general, alimentația omului așa-zis modern, generează aciditate aproape în toate situațiile, mai ales când consumăm:

• alimente nesănătoase cu multe prăjeli
• alimente vechi, stătute, tamasice (cum se spune în yoga)
• alimente grele, greu de digerat
• alimente care conțin mulți aditivi alimentari și care sunt mult procesate industrial.

Atunci când reușim să generăm o îmbunătățire în acest sens, sângele tinde să devină alcalin sau chiar are un pH alcalin și ne ajută ca imediat să ne simțim mai bine.
Se îmbunătățește starea generală de sănătate, ba chiar ne armonizăm greutatea: cei care sunt grași reușesc să slăbească, cei slabi să se împlinească.

Dieta alcalină tinde să reducă inflamațiile

Acesta este un lucru foarte important.

Oamenii au, de obicei, multe zone inflamate în corp.
Devine atât de uzual, încât ajung să trăiască cu inflamații și să considere acest lucru ca fiind normal.

O vreme, aceste inflamații nu au un efect prea important dar în timp, multe inflamații duc către cancer sau către alte boli grave.

Dacă avem o dietă acidă, un pH acid al sângelui, după ce consumăm alimente cu efect alcalinizant, starea noastră de sănătate se îmbunătățește rapid.
Efectiv organismul nostru răspunde ca și când în sfârșit, am început să facem ceea ce trebuie.

Scara de pH pornește de la 0 și ajunge la 14. Până la valoarea 7 este vorbim despre un pH acid, între 7 - 14 avem un pH alcalin.
Practic, pH-ul neutru este chiar 7.

Apa care are un pH de 7,7 este o apă ușor alcalină, iar 8,3 este semnificativ alcalină.

Putem sesiza dacă avem o stare gravă de aciditate în corp, dacă ne verificăm pH-ul urinei.
Putem să ne cumpărăm un aparat de măsurare a pH-ului sau putem procura acea hârtie-indicator de pH care se introduce în urină.
În funcție de cum își schimbă hârtia culoarea, putem să ne dăm seama ce pH are urina.
Dacă urina este acidă în mod repetat, este un semn foarte clar că avem nevoie de un regim care să ne alcalinizeze sângele.

Desigur, nici aceasta alcalnizare nu trebuie să fie oricât de mare.

Prima idee foarte simplă este să folosim

bicarbonat de sodiu alimentar.

Acesta este o substanță de origine naturală cu multe aplicații benefice pentru sănătatea noastră.
Practic, când introducem în corp bicarbonat de sodiu și noi avem o stare acidă, foarte repede lucruruile tind să devină mai bune și noi să ne simțim mai bine. Totuși trebuie să ținem cont de câteva aspecte, și anume:

→ Dacă luăm o linguriță bicarbonat de sodiu dizolvată într-un pahar cu apă atunci când ne este foame, înseamnă că acesta se va întâlni cu acidul clorhidric din stomac și va reacționa. Asta are un dublu efect negativ:

• pe de-o parte bicarbonatul de sodiu dispare, reacționează chimic cu acidul gastric și nu mai generează efectul alcalinizant pe care-l doream în sânge
• pe de altă parte, acidul clorhidric care este o substanță prețioasă și de care avem nevoie pentru digestie, este neutralizat, iar corpul va avea nevoie să producă o altă cantitate de acid clorhidric

→ Dacă ingerăm bicarbonatul de sodiu în apă imediat după ce mâncăm, sucurile gastrice care conțin aciditate, sunt neutralizate iar digestia se produce dificil.

Atunci cum să procedăm?

Este necesar să luăm bicarbonatul de sodiu între mese, într-o perioadă în care nu ne este foame.

(foamea indică prezența acidului clorhidric) și cam la 2 ore după ultima masă.

Pentru o DIETA ALCALINĂ, cel mai bine este să consumăm alimente alcaline.

Există și niște reguli:

produsele din carne și alte alimente de origine animală, tind să acidifieze organismul.

E bine să punem accent pe consumul de legume (care în general sunt alcaline).
Fructele au de obicei o anumită cantitate de aciditate (cu excepția bananei care, de departe și în mod evident este alcalină).

Putem folosi și o apă cu un pH alcalin (mai mare de 7).

Alimente esențiale, recomandate în dieta alcalină:

dovleceii, bananele, mei, quinoa, spanac, țelină, salată verde, andive, avocado, varză, kale, usturoi, broccoli, fenicul, soia, chia, castraveți, pătrunjel, rucola, conopidă, alge, cartofi dulci, sfeclă, morcovi, kiwi, ananas, kaki, pepene roșu/galben, caise, mere, citricele (posibil să genereze în corp o reacție alcalină), nuci, ceapă, ghimbir, stafide, mazăre verde, cireșe, mango, struguri, fructe de pădure, migdale, castane, ciuperci, gulie, ridichi, urzici, vinete.

Leo Radutz

fondatorul Abheda Yoga Academy

și initiatorul Revoluției OMului Bun