De ce „să privești în interior” ?

De ce „să privești în interior” ?

„Sinele este refugiu

suport

și resursă”.

O  explicație practică

atunci când „merge greu” cu viața.

De ce „să privești în interior” ?

1. Fiindcă

„atunci când privesc în exerior adorm

iar când privesc în interior mă trezesc”.

2. Presupunând că nu simțim nimic deosebit când ne orientăm către interior

iar în exterior avem impresia că sunt

toate miracolele, recompensele și salvările noastre,

atunci când, în sfârșit le vom întîlni, vom constata

– că pentru a ne bucura de ele

trebuie să „privim în interior”

fiindcă altfel ele oferă tot mai putin

cu cât ne exteriorizăm mai mult;

– că putem simți multe

chiar și fără ceea ce credem noi că este prețios în exterior

și că putem simți mai nimic cu tot ceea ce am crezut că ne-ar putea face fericiti din exterior

– că exteriorul cere de la noi calități pe care, dacă nu le avem nativ deja,

nu putem spera să le îmbunătățim decât orientându-ne spre interior;

de fapt acesta este sensul existenței infinitului din noi

– adică cu cât suntem mai profunzi,

cu atât ceea ce putem manifesta este și mai intens și mai rafinat,

până la oricât de intens sau rafinat.

Și durează mai mult. până la oricât de mult.

Și suntem tot mai treji, mai conștienți și mai înțelepți.

Chiar dacă vrem să fim „de lume”, să ne bucurăm „de chestii”, să strălucim copleșitor, să „ne iasă” lucrurile din ce în ce mai bine, să aibă rost ce câștigăm, indiferent dacă ne interesează yoga sau nu,

tot e necesar „să privim în interior”.

Oricum, fie că place, fie că nu, „către interior” e singura cale viabilă.

Exteriorul oferă ceva doar dacă interiorul e profund.

Dacă nu, exteriorul oferă tot mai puțin spre nimic.

Acharya Leo Radutz,

fondatorul sistemului Abheda,

inițiatorul Revoluției OMului Bun