Această metodă de transformare interioară și de evoluție spirituală accelerată este valoroasă fiindcă:
– poate fi învățată foarte repede – 1-2 ore sunt suficiente;
– are efect indiferent dacă persoana respectivă are sau nu o credință autentică de natură mistică (dacă crede sau nu în Dumnezeu și Iisus Hristos), deși este mult mai eficient dacă această credință există; multe persoane care se considerau atee încep să creadă în Dumnezeu atunci cand simt eficiența meditației isihaste;
– are eficiență încă de la început;
– eficiența ei poate exista indiferent de starea noastră interioară sau de aptitudinile noastre psihice, spre deosebire de multe alte metode din alte tradiții – yoga sau tao, in general – care nu au eficiență dacă nu avem deja anumite aptitudini specifice metodei folosite;
–este de origine creștină, deci firească pentru cultura noastră occidentală;
– practica ei nu prezintă nici un risc;
– nu permite aberații și devieri periculoase, deoarece adresarea către Iisus Hristos elimină echivocul care poate exista, de exemplu, atunci când se propune, de către unele societăți secrete, adresarea către ”marele arhitect al universului”, care poate fi cu ușurință o adresare mascată către Lucifer, ca unul din asamblorii „cărămizilor” Universului și nu ca și un Creator al Universului;
-ne simțim liberi în practica noastră creștină, putând să ne simțim profund creștini oricând, nu numai cand asistăm la ritul ortodox într-o biserică; aceasta inseamnă și că, de acum încolo, avem ”ce face” în biserică, depășind perspectiva mimetică uzuală pe care o are creștinul ortodox în biserică;
Dar cea mai importantă însușire este faptul că meditația creștină a inimii sau meditația isihastă oferă, printre mărgăritarele spirituale ce sunt fructele ei, șansa de a accede la o stare descrisă ca SPIRITUALITATE ÎN MIJLOCUL VIEȚII.
In mod obișnuit oamenii dau vina pe starea lor de moment – oboseală, stres, anxietate, amărăciune, agitație – pentru faptul că nu se simt bine, că nu sunt în stare să aibă o stare interioară spirituală sau că nu pot reacționa la încercările vieții cu detașare și înțelepciune.
Făcând o comparație, dacă în mod obișnuit ”un tăietor de lemne trebuie ca din cand in când să se oprească pentru a ascuți toporul cu care taie”, în mod analogic, constatăm că este foarte valoroasă o metodă prin care ”toporul se ascute singur cu cât îl întrebuințezi mai mult”.
Prin meditația isihastă orice moment al vieții, indiferent dacă ne simțim obosiți sau afectați sufletește sau indiferent dacă mâncăm, conducem mașina sau iubim, devine o clipă magică, încărcată de savoarea spiritualității firești, care, totodată este și creștină.
Din această perspectivă, meditația isihastă sau meditația creștină a inimii se constituie într-o metodă excepțională, ce ar trebui să facă parte din instrucția de bază a omenirii – iar noi suntem convinsi că această metodă se va studia la scoală aproape de către fiecare om, ca un instrument social (nu numai spiritual) absolut necesar.
IDar pentru acestea este necesar sa fim inițiați de un maestru competent și să practicăm o vreme poate chiar mai îndelungată fără prea mari rezultate, până câștigăm abilitatea necesară. E adevărat că după aceea rezultatele sunt absolut remarcabile, dar vă rugăm să remarcați aici că meditația isihastă sau meditația creștină a inimii are o anumită eficiență încă de la începutul practicii.
Este practicarea meditației isihaste sau a meditației creștine a inimii în contradicție cu alte metode cum ar fi, de exemplu, yoga, tao, zen?
Ei bine, dacă aceste metode sunt în forma lor autentică, nu este absolut nici o contradicție (dar este foarte important să fie în forma lor autentică).
Am putea înțelege că există un singur Dumnezeu, al tuturor ființelor din Univers, dar o infinitate de căi de a ajunge la El.
Marii înțelepți ai tuturor căilor autentice, dincolo de o anumită realizare spirituală, vorbesc un limbaj identic, descrind o aceeași realitate spirituală.
De altfel, repetarea numelui lui Dumnezeu și abordarea Grației Sale este prezentă în multe tradiții, mult mai multe decât ne-am aștepta la prima vedere.
Deci nu este cazul să dăm dovadă de fanatism fățarnic ci este mult mai bine și mai productiv pentru noi să alegem din frumoasele ”flori” divine ceea ce ne este drag și potrivit pentru noi și să practicăm cu intensitate.
Un gram de practică face cât tone de teorie!
Leo Radutz, fondatorul sistemului Abheda, inițiatorul Revoluției OMului Bun