<>
1
Slavă Ţie, Doamne, căci corpul Tău este întregul Univers
Iar ființa Ta transcende toate lumile,
Ţie, lumina veșnicei bucurii.
Sinelui meu, cuprinzând energii și forțe nesfârșite.
2
Slavă Ţie, Doamne, acolo unde Tu ești Tu, iar eu sunt eu.
Acolo unde doar Tu exiști, iar eu nu sunt.
Acolo unde nu suntem nici eu, dar nici Tu.
Slavă Ţie, Doamne, acolo!
3
Eu te-am căutat mereu, plin de dor, în interiorul trupului meu
Ca „Tu” sau „Sinele meu”.
Dar ceea ce descopăr când nu te găsesc nici pe Tine, nici pe mine,
Ceea ce gândesc atunci, ești chiar Tu!
4
Atunci când te-am contemplat în forma Sinelui meu, eu, adoratorul Tău
Am obținut deja forma Ta –
Slavă Ţie, Da!, chiar mie, slavă!
5
A spune „Tu trebuie să faci asta” este doar un mod de a vorbi,
Căci cel care este în Sinele său a devenit deja una cu Tine.
De ce s-ar mai resorbi, Doamne, în Tine și unde sau de unde ar mai putea să o facă?
6
Chiar și a spune „eu sunt Tu, Tu ești eu” nu este adevărul suprem,
Căci separarea de Tine nu a existat niciodată.
O astfel de stare de separare înșeală dorința de a obține iluminarea.
7
Cuvinte ca „eu, tu, el, ea” nu-și găsesc locul în Tine
Şi, cu atât mai puțin, lumea obiectivă exterioară.
8
Cine a gustat o singură dată cu nesaț din nectarul beatific al Iubirii Tale,
Acela nu va mai vorbi despre diferențieri, ba chiar se va feri să mai afirme și:
„Totul este Unul, preaplin al păcii absolute”. (un binecunoscut vers vedic)
9
Atunci când Tu îți revelezi adevărata esență
Ești Tu, ești eu, ești chiar întreaga lume.
Dar când manifestarea a fost complet resorbită
Nu ești nici Tu, nici eu, nu mai există nimic din toată această lume.
10
Tu apari prin propria-Ţi voință
Întocmai ca un actor ce își asumă diferitele roluri ca și cum ar fi o parte a acestora,
Cum ar fi stările de veghe, de vis sau de somn profund.
Dar, în realitate, Tu nu ești niciodată fragmentat.
11
Când Tu ești treaz, întreaga lume e trezită.
Când Tu dormi, ea se dizolvă în somnul tău supraconștient.
Astfel, întregul univers manifestat și nemanifestat
Este una cu Tine.
12
Limba obosește lăudând numele Tău,
Gândirea obosește meditând asupra Ta.
Cum s-ar putea medita asupra Celui fără de formă
Şi cum ar putea fi denumit Cel fără de însușiri?
13
Cum ar putea fi invocat spre adorare Cel Desăvârșit
Şi cum I s-ar putea oferi un loc sacru Celui ce se află pretutindeni?
Cum I s-ar putea spăla picioarele Celui Preacurat?
Cum I s-ar putea oferi Acestuia apă să-și clătească gura?
14
Cum să-L speli pe Cel nepătat
Şi cum să-L îmbraci pe Cel al cărui corp este întregul Univers?
Cum să-I oferi parfumuri Celui de neatins
Şi cum să-L împodobești pe cel ce este însăți frumusețea?
15
Cum poți să-I legi șnurul sfânt al brahmanilor Celui de neînlănțuit
Şi cum să-I oferi flori Celui care transcende mirosul?
Cum poți să arzi tămâie pentru Cel care transcende suflul
Şi cum să arzi ulei în lămpi pentru Cel ce transcende văzul?
16
Cum să-I oferi Celui etern mulțumit ofrande de mâncare
Şi cum să-I oferi betel Celui Omniprezent?
Cum să mergi în pelerinaj în jurul celui nesfârșit
Şi cum să te închini Celui Unic și fără de al doilea?
17
Cum să-I aduci ofrandă de lumină Supremului ce strălucește veșnic în Sinele Său
Şi cum să-I cânți Celui de necunoscut un imn vedic?
18
Cum poți să Îl eliberezi din ritual
Pe Cel ce este atât interior cât și exterior desăvârșit?
Cum poți să-I oferi ofrande Celui
Ce este pretutindeni prezent, lipsit fiind de orice diferențiere?
19
Cum poți să-I oferi Celui desăvârșit vreo răsplată
Şi cum poți să-I oferi apă Celui veșnic împlinit?
Cum poți să-L eliberezi pe Cel ce pătrunde toate lucrurile?
Cum ar putea Cel nevăzut să realizeze ritualul iertării?
20
Suprema adorare a lui Dumnezeu poate fi realizată
În toate stările doar astfel:
Atunci când conștiința îți este unită cu El (Dumnezeu)
Să îți abandonezi toate gândurile lui Dumnezeu, Stăpânul Absolut al întregii manifestări,
Sursa: aici