Yoga – scurta prezentare

Y O G A – D E F I N I R E

Cunoscuta uneori in Occident sub forme vulgarizate si degradante, YOGA este o veritabila stiinta a fiintei umane ce constituie totodata o disciplina spirituala extrem de riguroasa. Cuvintul YOGA vine de la radacina indo-europeana care poate fi tradusa in limba romana prin “JUG” sau a uni, a impreuna, a fuziona, a pune la unison. In limba sanscrita, sensul originar al cuvintului YOGA este “atelaj”, ceea ce corespunde unei reprezentari a psihicului uman considerat ca fiind condus de niste cai naravasi (facultatile simturilor, pasiunile), care se sforteaza sa-l stapineasca pe conducatorul carului (intelectul, BUDDHI), iar haturile corespund mentalului (MANAS).

Aceasta imagine este mentionata in cele mai vechi scrieri ale intelepciunii orientale, UPANISHADELE, si in viziunea acestora sufletul neputincios ar putea fi condus in mod iremediabil in prapastie, daca el nu ar putea utiliza YOGA, metoda care ii va permite sa stapineasca caii si chiar sa coboare din car, sau cu alte cuvinte SA SE ELIBEREZE.

Cea mai veche expunere sistematica a sistemului YOGA se gaseste in textul YOGA-SUTRAS al lui PATANJALI (secolul II i.e.n). Fiind extrem de condensat, acest text nu este in fond decit un indreptar care totdeauna trebuia sa fie insotit de anumite invataturi orale secrete. Tocmai de aceea, pentru cel care nu a practicat sau nu practica YOGA, acest text ramine in mare parte enigmatic. ************************************************************************

YOGA CA METODA DE ELIBERARE In Orient, scopul vietii fiind desavirsirea sau altfel spus maturizarea spirituala, care singura permite fiintei umane sa scape de ciclul renasterilor si mortii, YOGA, in calitatea sa de metoda de eliberare, joaca in mod evident, un rol central. O asemenea realizare nu poate fi atinsa decit prin recunoasterea prealabila si controlul, dobindit gratie unei metodologii foarte stricte, a elementelor constituente ale fiintei umane, in special a acelora care transmigreaza dupa moarte, corpul subtil, care nu se dizolva, decit dupa eliberarea finala, cind nu va supravietui, purificat, decit intelectul, Constiinta absoluta si neconditionata, “FIINTA PURA-CONSTIINTA PURA- BEATITUDINE PURA” (SAT-CHIT-ANANDA).Prin atingerea eliberarii, esenta individuala suprema, ATMAN, se identifica, fara sa dispara insa, cu Principiul Suprem, PARAMATMAN, sau BRAHMAN (DUMNEZEU). Oricare ar fi modalitatile puse in actiune de diferitele forme de YOGA, toate vizeaza fara exceptie acest tel unic, suprem. ************************************************************************

DESPRE CONDITIONARE IN VIZIUNEA ORIENTALA SI OCCIDENTALA (FILOSOFIE) La ora actuala prin YOGA devine posibila o cunoastere mai justa a gindirii orientale. Orientul a intrat deja in circuitul istoriei si constiiinta europeana este stimulata sa ia ceva mai in serios fiosofiile popoarelor prezente in Istorie. Pe de alta parte, din ce in ce mai mult constiinta europeana este facuta sa se defineasca prin referire la problemele temporalitattii si istoricitatii.

Timp de mai bine de un secol, o buna parte din efortul stiintific si filosofic european a fost consacrat analizei factorilor care “CONDITIONEAZA” fiinta umana. Astfel s-a putut arata cum si pina la ce punct este conditionat omul de fiziologia sa, de psihicul sau, de ereditatea sa, de mediul sau social, de ideologia culturala la care el participa, de subconstientul sau – si mai ales de catre Istorie prin intermediul momentului sau istoric si prin propria sa istorie personala. Aceasta ultima descoperire a gindirii occidentale si anume ca omul este esentialmente o fiinta temporara si istorica, ca el nu este – si nu poate sa fie – decit ceea ce Istoria l-a facut, domina inca filosofia europeana. Analizind acest aspect trebuie totusi sa remarcam ca problemele care au pasionat sau pasioneaza constiinta europeana o pregatesc de asemenea sa inteleaga cit mai bine spiritualitatea orientala; chiar mai mult decit atit, ele o incita sa utilizeze pentru propria sa activitate filosofica, experienta orientala milenara.

Sa incercam sa ne explicam: CONDITIA UMANA este aceea care a format sau formeaza obiectul filosofiei europene. In cadrul acesteia a fost analizata mai ales temporalitatea fiintei umane, deoarece temporalitatea este aceea care face cu putinta toate celelalte “conditionari” care, in ultima instanta, fac din om o FIINTA CONDITIONATA, dind nastere unei serii infinite si evanescente de “CONDITII”. Tocmai aceasta problema a CONDITIONARII omului (si corolarul sau cel mai adesea neglijat in Occident “DE-CONDITIONAREA”) constituie problema centrala a gindirii yoghine si orientale.

Incepind cu YOGA si continuind cu UPANISHADELE, Orientul nu a fost preocupat in mod serios decit de o singura problema: structura conditiei umane. (Aceasta de altfel a si facut sa se spuna adeseori si nu fara motiv, ca intreaga filosofie orientala a fost si este inca EXISTENTIALISTA). Privind din acest punct de vedere, occidentalul va fi interesat sa invete:

1) ce gindeste filosofia yoghina despre multiplele CONDITIONARI ale fiintei umane

2) cum abordeaza YOGA problema temporalitatii si istoricitatii omului

3) ce solutie inteleapta gaseste aceasta in cazul angoasei si a disperarii in mod inevitabil declansata de constientizarea temporalitatii noastre, veritabila matrice a tuturor “conditionarilor”.

Considerata din acest punct de vedere, YOGA s-a orientat cu o rigoare de altfel aproape inegalabila, catre analiza fiintei umane. Inca de la inceput trebuie sa adaugam ca ea a facut aceasta nu pentru a ajunge la o explicatie exacta si coerenta a omului asa cum de exemplu s-a facut in Europa secolului XIX, (cind se credea ca omul poate fi explicat prin conditionarea sa ereditara sau sociala), ci mai ales pentru a sti pina unde se intind zonele conditionate ale fiintei umane, pentru A VEDEA DACA MAI EXISTA INCA CEVA DINCOLO DE ACESTE CONDITIONARI.

Tocmai pentru acest motiv, cu mult inaintea psihologiei profunzimilor, inteleptii si yoghinii Orientului au fost interesati sa exploreze zonele obscure ale subconstientului. Ei au constatat astfel ca conditionarile fiziologice, sociale, psihologice, culturale si religioase erau relativ usor de delimitat si in consecinta de controlat; marile obstacole pentru viata spirituala si contemplativa aparind datorita activitatii subconstientului prin intermediul asa ziselor SAMSKARAS si VASANAS, “impregnari”, “reziduuri”, si “potentialitati” care constituie ceea ce psihologia profunzimilor desemneaza prin continuturile si structurile subconstientului.

De altfel, in cazul sistemului YOGA, nu aceasta anticipare programatica a anumitor tehnici psihologice moderne este foarte pretioasa ci utilizarea sa in practica in vederea “DECONDITIONARII” omului. Caci simpla cunoastere a sistemelor de “CONDITIONARE” nu putea in cazul sistemului YOGA sa-si gaseasca finalitatea in ea insasi: important nu era numai ca aceste conditionari sa fie cunoscute, ci chiar sa fie controlate pentru a fi transcense. Din aceasta cauza, in YOGA se actioneaza in mod eficient asupra continuturilor subconstientului pentru a le “ARDE”. Cei care practica in mod asiduu YOGA se conving destul de repede prin intermediul metodelor sale, cum se poate ajunge la aceste rezultate surprinzatoare.

Si aceste rezultate adeseori uluitoare ar trebui sa-i intereseze chiar si pe psihologii si filosofii occidentali. Studiind in mod obiectiv cu o mare atentie rezultatele extraordinare care apar prin exersarea corecta a metodelor yoghine de explorare a psihicului, occidentalul care va avea curiozitatea sa faca aceasta, va fi determinat sa considere ca in fata sa se deschide o perspectiva nebanuit de vasta si fecunda. Prin confruntarea deschisa cu traditia yoghina, o experienta imemoriala referitoare la starile superioare de constiinta si la trezirea potentialitatilor fabuloase ale fiintei ne devine gradat accesibila. Odata confruntati cu aceasta sansa formidabila, ar fi cel putin imprudent, sa nu beneficiem din ce in ce mai mult de ea. Asa cum am aratat mai inainte problema conditionarii umane – sau cu alte cuvinte: temporalitatea si istoricitatea fiintei umane – s-a gasit si se gaseste in centrul gindirii occidentale, si aceeasi problema a obsedat, inca de la inceput filosofia yoghina.

Este adevarat insa ca in YOGA nu vom intilni termenii “Istorie” si “istoricitate” in sensul pe care acestia il au in Occident si de asemeni in textele yoghine vom intilni foarte rar termenul de “temporalitate”. Importanta insa nu este identitatea terminologiei filosofice caci este suficient ca problemele sa fie omologabile. In aceasta directie se stie de mult timp ca gindirea yoghina acorda o importanta considerabila conceptului de MAYA, care este adeseori tradus prin “iluzie, iluzie cosmica, miraj, magie, devenire, irealitate, etc.”. Daca privim insa lucrurile mai de aproape, realizam ca MAYA este “iluzie” pentru ca ea este “devenire”, “temporalitate”: devenirea cosmica fara indoiala, fiind de asemenea si devenire istorica. Astfel, apare destul de evident, ca YOGA nu a ignorat legatura dintre iluzie, temporalitate si suferinta umana si de indata ce realizam ca inteleptii yoghini au experimentat in general aceasta suferinta in termeni cosmici, ne dam cu usurinta seama, citindu-i cu atentia pe care o merita ca ei s-au referit mai ales la suferinta umana in calitate de devenire conditionata de structurile temporalitatii.

Putem remarca de asemenea ca ceea ce filosofia occidentala moderna numeste “A FI IN SITUATIE”, A FI CONSTITUIT DATORITA TEMPORALITATII SI ISTORICITATII”, are drept corespondent in gindirea yoghina, EXISTENTA IN MAYA. Astfel, daca se ajunge sa se omologheze cele doua orizonturi filozofice – yoghin (oriental) si occidental – tot ceea ce Yoga a gindit referitor la MAYA prezinta pentru noi o anumita actualitate. Citind cu atentie, de exemplu, celebrul text al intelepciunii orientale BHAGAVAD GITA realizam ca in acesta, analiza existentei umane se desfasoara intr-un limbaj care ne este familiar: MAYA nu este numai iluzie cosmica dar de asemenea, si indeosebi, istoricitate; nu numai existenta in eterna devenire cosmica, ci indeosebi existenta in Timp si in Istorie.

Pentru BHAGAVAD GITA, problema se punea, intr-o anumita masura ca si pentru crestinism, in acesti termeni: cum sa poata fi in mod intelept rezolvata situatia paradoxala creata de dublul fapt ca omul, pe de o parte SE AFLA in Timp, fiind sortit Istoriei, iar pe de alta parte el stie, ca va fi “blestemat” daca se lasa sa fie acaparat si epuizat de temporalitate si istoricitate? Confruntat cu aceasta dilema el intuieste in consecinta, ca trebuie cit mai repede si cu orice pret sa gaseasca, CONTINUIND CHIAR SA EXISTE IN ACEASTA LUME, o cale armonioasa datatoare de fericire nepieritoare, care sa-l faca sa aiba acces intr-un plan transistoric si atemporal. Considerind lucrurile din acest punct de vedere constatam in urma lecturii acestui text ca toate solutiile propuse in BHAGAVAD-GITA reprezinta diferite aplicatii ale sistemului YOGA. Solutia inteleapta propusa de Orient in situatia angoasei declansate prin descoperirea temporalitatii si istoricitatii noastre, modalitatile datatoare de transcendenta si fericire plenara gratie carora putem exista in aceasta lume fara sa ne lasam, “acaparati” si “epuizati” de Timp si de Istorie, implica mai mult sau mai putin cunoasterea teoretica si practica a anumitor forme de YOGA.

Trebuie sa subliniem Insa ca in cazul sistemului YOGA nu este vorba sa acceptam pur si simplu una dintre solutiile oferite de Orient. Fiecare poate sa realizeze ca o valoare spirituala nu se dobindeste precum o noua marca de automobil. Practicind YOGA vom realiza ca aici nu este vorba nici de un sincretism filosofic, nici de o asa zisa “indianizare” si cu atit mai putin de acel hibridism “spiritual” inaugurat de Societatea Teosofica si continuat, ba chiar agravat de nenumaratele pseudo-orientari “spirituale” contemporane cum ar fi miscarea New Age.

Exersind gradat etapele sistemului YOGA, occidentalul ajunge sa cunoasca si sa inteleaga prin experienta directa o gindire extraordinar de valoroasa, care a avut un rol de prim ordin in istoria spiritualitatii universale. Practicind YOGA, marile descoperiri ale gindirii indiene vor fi cu usurinta recunoscute, sub si in ciuda deghizarii jargonului filosofic. Consideram de exemplu ca este imposibil sa mai treci cu vederea una dintre cele mai mari descoperiri a yoghinilor Indiei, care este CONSTIINTA – MARTOR sau altfel spus constiinta degajata de structurile sale psihofiziologice si de conditionarea lor temporala, constiinta ELIBERATULUI SPIRITUAL, a aceluia care a reusit sa scape de temporalitate si detasindu-se, cunoaste adevarata si beatifica libertate. Cucerirea acestei libertati absolut, a perfecteispontaneitati, constituie telul tuturor filosofiilor si a tuturor tehnicilor spirituale indiene. Mai ales prin YOGA, prin una sau prin citeva dintre multiplele forme de YOGA, India a considerat ca poate asigura accesul fiintei umane la aceasta LIBERTATE SUPREMA. Aceasta este principala ratiune pentru care merita sa frecventati aceste cursuri pentru a practica YOGA. *****************************************************************

I N T E L E P C I U N E A S I Y O G A In conceptia yoghina intelepciunea este a fiecaruia, ea nu este o realitate de ordinul generalului. Ea poate fi predata si chiar trezita. Singur Orientul, mai ales prin YOGA a incercat si incearca prin antrenarea adecvata in scoli yoghine de intelepciune, sa predea intelepciunea. Occidentul in schimb incearca sa trezeasca intelepciunea, si cel mai adesea o trezeste prin cultura. Cultura cu discretia si nedeterminarea ei, trezeste nu preda.

Iata de pilda cele patru virtuti pe care le enumera inteleptul Platon in “Republica”: curajul (ANDREIA), intelepciunea practica (SOPHROSYNE), intelecpiunea teoretica (SOPHIA) si spiritul de dreptate (DIKAIOSYNE).Poate fi curajul predat acum in Occident? Nu! In schimb poate fi trezit. Singur Oreintul, prin YOGA are modalitati secrete nebanuite, ce par la prima vedere pentru occidentalul ignorant veritabile minuni, prin care de exemplu poate fi predat, aceasta putindu-se verifica direct, practic, de fiecare dintre cei care se pliaza unui anumit antrenament adecvat, suficient mentinut.

In aceasta directie putem spune pe drept cuvint ca la ora actuala OCCIDENTUL PRIN NIVELUL SAU GLOBAL DE INTELEGERE POATE DAR NU STIE, IAR ORIENTUL PRIN NIVELUL SAU GLOBAL DE INTELEGERE STIE DAR NU POATE. In YOGA se vorbeste adesea despre TRUP-SUFLET-SPIRIT. Trupul este fiinta in versiunea concreta, fizic reala. Sufletul este fiinta in versiunea elementelor mai mult sau mai putin subtile. Spiritul este versiunea fiintei ca fiinta , sau altfel spus ca SCINTEIE NEMURITOARE din ABSOLUT, prezenta in fiecare om.

Omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si aceasta inseamna ca fiecare fiinta are trei angajari:

1) Intrupare a realului fizic

2) Animare a realului fizic

3) Transcendere a realului fizic.

Transcenderea este trecerea dincolo de o limita sau altfel spus depasirea unui nivel dat. Transcenderea face posibil accesul la un principiu exterior si superior acesteia. Transcendentul a fost considerat o realitate superioara lucrurilor individuale, inteligentei obisnuite, nivelului comun, banal al umanitatii, fiind identificat de multe ori cu divinitatea. ************************************************************************

Y O G A  I N T E G R A L A  YOGA integrala este o combinatie inteligenta de metode specifice traditionale utilizate in vederea dezvoltatii armonioase a fiecarui aspect al vietii umane: fizic, emotional, mental, intelectual si spiritual. YOGA integrala este un sistem stiintific care combina diferitele ramuri sau forme de YOGA in vederea atingerii unei complete si depline infloriri a tuturor potentialitatilor latente superioare ale individului. Fiecare fiinta umana aspira cu infocare sa atinga o adevarata si durabila fericire.

Calea sau modalitatile prin care o fiinta umana incearca sa gaseasca fericirea variaza in functie de nivelul caracteristic de dezvoltare al acesteia. Din aceasta cauza ea poate sa nazuiasca la fericire numai prin satisfacerea aspectelor fizice, emotionale si intelectuale ale personalitatii sale. Intr-o asemenea situatie pina la urma experienta proprie ii va arata ceea ce inteleptii si marii yoghini au proclamat din cele mai vechi timpuri si anume ca fericirea nu poate fi bazata pe ceea ce este in natura sa trecator sau efemer.

Adevarata si durabila fericire poate fi atinsa numai prin cunoasterea a ceea ce este permanent si etern, sau cu alte cuvinte, a Divinului care este Locatarul sau Esenta Suprema a tuturor fiintelor si izvorul vietii. Acestei realitati i s-au dat denumiri ca: Sinele, Natura Ultima, BRAHMAN, Constiinta Cosmica, Infinitate, Lucrul in Sine, NIRVANA, etc. Deoarece acesta este infinit, el poate fi experientat numai cind individualul trece dincolo sau cu alte cuvinte transcende personalitatea sa limitata. In conceptia yoghina corpul, emotiile, mentalul si intelectualul trebuie sa fie dezvoltate la un nivel optim in care ele functioneaza pline de sanatate intr-o perfecta armonie unele cu altele. Numai atunci fiinta umana ajunge sa traiasca o viata fericita putind chiar sa le foloseasca intocmai ca pe niste poduri pentru a-si transcende limitarile si pentru a experimenta Divinul.

Citeva ramuri YOGA *** HATHA YOGA care implica: posturi gimnastice speciale cu efecte benefice complexe (ASANAS), relaxare profunda (SHAVASANA), controlul si ritmarea suflurilor prin respiratie (PRANAYAMA), procedee fundamentale de purificare (KRIYAS), procedee de concentrare mentala care urmaresc sa faca corpul cit mai suplu si relaxat. Toate aceste exercitii concertate maresc vitalitatea, asigura o sanatate deplina si ajuta la vindecarea diferitelor boli. Printr-o dieta adecvata, corpul fizic este gradat si complet purificat iar aceasta face ca impuritatile si toxinele sa fie eliminate, in acelasi timp creindu-se astfel conditii ca vitaminele si ologoelementele sa poata fi mai bine utilizate si asimilate de catre sistem.Procedind astfel corpul si mintea sint complet purificate iar practicantul dobindeste in scurt timp controlul asupra mentalului si din aceasta cauza in final el atinge telul suprem YOGA care este realizarea in Sine a Supremului Absolut.

*** KARMA YOGA – Este calea actiunii detasate care face cu putinta punerea spontana la unison a aspirantului cu energiile divine cosmice, infinite. Aici prin realizarea activitatii zilnice, fara atasament sau dorinta de a ne insusi fructele actiunii, KARMA YOGHINUL isi purifica in mod constant mintea si isi accelereaza progresul launtric. Atunci cind mintea si inima sa sint suficient de purificate, KARMA YOGHINUL devine un perfect instrument superconstient prin, si in care se manifesta Divinul pentru a realiza prin intemediul sau diferite actiuni in manifestare. Actionind mereu astfel, animat de acest sublim spirit de daruire, yoghinul isi transcende individualitatea si experimenteaza Constiinta Divina.

*** BHAKTI YOGA Aceasta este calea iubirii nemarginite si a daruirii pline de dragoste catre Dumnezeu, catre o Incarnare Divina, catre un invatator spiritual sau catre scinteia divina care exista in orice fiinta umana sub forma Sinelui Suprem (ATMAN).Printr-o iubire constanta, atit in gindire cit si in simtire, pusa necontenit in suljba divnului, fiinta umana fuzioneaza in cele din urma cu iubirea divina infinita si transcenzindu-si personalitatea sa limitata atinge starea de Constiinta Cosmica. Calea lui BHAKTI sau a devotiunii nesfirsite in care ne focalizam intreaga iubire asupra DIvinului sau a diferitelor manifestari ale Acestuia poate fi practicata cu usurinta de oricine. Tot ceea ce este necesar atunci este credinta ferma si o constanta aducere aminte de Dumnezeu prin intermediul iubirii ce i-o daruim mai mereu.

*** RAJA YOGA Aceasta este calea concentrarii intense, a meditatiei profunde si a controlului deplin al mintii. Aceasta forma de YOGA se bazeaza pe perfectionarea morala si etica si pe un control complet al simturilor care gradat conduce la o perfecta concentrare si meditatie prin care mintea poate fi linistita si eliberata de turbiloanele mentale nedorite. Intr-o asemenea faza cind aceasta stare este ferm realizata toate limitarile sint transcense si datorita fuziunii complete cu Mentalul Divin Macrocosmic, yoghinul experimenteaza starea de Supra- Constiinta sau extazul cunoscut in YOGA sub numele de SAMADHI.

*** MANTRA YOGA Este calea punerii in inefabila rezonanta cu anumite energii sublime si subtile ale manifestarii divine prin emisia unei anumite silabe sonore care faciliteaza punerea la unison, si care sint cunoscute sub numele de MANTRAS. MANTRA este deci o structurare sonora care reprezinta un aspect particular al unei energii sau sfere ascunse de manifestare din Macrocosmos. Concentrarea mentala adecvata in timpul emisiei unei MANTRA faciliteaza aparitia unei stari inefabile de rezonanta sau unison in intreaga fiinta a yoghinului care va fi astfel pus intr-o inefabila si profunda legatura cu Realitatea Divina pe care acea MANTRA o reprezinta.

*** JNANA YOGA Este calea cunoasterii intelectuale superioare si a intelepciunii. Ea consta intr-o perfecta autocunoastere de sine si auto- analiza detasata care conduce gradat la o deplina trezire spirituala. JNANA YOGHINUL dobindeste inca din primele faze cunoasterea Sinelui sau Suprem (ATMAN) si inceteaza sa se mai identifice cu corpul, psihicul, mintea si egoul. Prin intermediul revelarii depline a Sinelui sau nemuritor (ATMAN) el se identifica complet cu Esenta Divina din interiorul fiintei sale si recunoscind pretutindeni Esenta Divina a tot ceea ce il inconjoara realizeaza Unicitatea datatoare de extaz. I

n concluzie: putem spune ca YOGA INTEGRALA este o sinteza a tuturor formelor de YOGA. Obiectivele sale principale sint un trup perfect, plin de sanatate si viguros; minte clara, puternica, calma si controlata; intelect rafinat, treaz si ascutit ca o lama ascutita de otel, o inima plina de dragoste si compasiune capabila sa traiasca empatic starile elevate ale celorlalti, o viata plina de nazuinte sublime dedicata bunastarii si fericirii celorlalti, in care predomina permanent aspiratia de Realizare a Sinelui launtric nemuritor ATMAN. ************************************************************************

H A T H A Y O G A  HATHA YOGA sau calea consonantei si a echilibrarii depline a energiilor complementare solare si lunare, urmareste constientizarea si armonizarea aspectelor receptive-feminine si emitive-masculine, prezente la diferitele nivele ale fiintei umane punind accentul pe egalizarea si polarizarea acestora in vederea atingerii unei stari de sanatate si vitalitate perfecte. Abordind HATHA YOGA, practicantul perseverent redevine si ramine tinar si suplu. El descopera veritabila relaxare si stapinire de sine. HATHA YOGA s-a dovedit extrem de utila occidentalilor mai ales datorita faptului ca da rezultate binefacatoare surprinzatoare.

In majoritatea tarilor civilizate au aparut mii de lucrari si s-au deschis chiar institute specializate in care se predau si sint studiate o gama impresionanta de tehnici YOGA, unele dintre ele avind aplicatii terapeutice in cazul multor boli. Din ce in ce mai mult se vorbeste despre YOGA. Aceasta nu este deloc surprinzator cind se constata avantajele extraordinare ce rezulta prin practicarea ei perseverenta. Este minunat sa se constate ca aceasta metoda descoperita cu mii de ani in urma de inteleptii Indiei pare sa fi fost conceputa parca anume pentru omul secolului XX.

Anxietatea, stressurile, depresiunile de tot felul, tensiunea nervoasa fizica sau mentala, oboseala brusca, toate aceste probleme si multe altele care ne ameninta sint rezolvate pe o cale perfect naturala prin YOGA cu ajutorul disponibilitatilor latente care altfel zaceau nefolosite in noi insine. Daca HATHA YOGA intra in programul de antrenament al cosmonautilor si este chiar obligatorie pentru multe echipe olimpice aceasta este dovada ca ea confera o vitalitate uriasa, dublata de o stapinire de sine exceptionala.

Printre altele, HATHA YOGA elimina oboseala: 5-10 minute de relaxare profunda corect executata dau o senzatie de revitalizare si luciditate exuberanta mult mai intensa decit mai multe ore de somn. Prin intermediul practicilor posturale (ASANAS) si a altor procedee HATHA YOGA veti constata ca va pastrati sau va regasiti un corp suplu, echilibrat, tinar. Abordarea diferitelor tehnici YOGA este gradata, usoara si dupa ce a fost asimilata sub o supraveghere riguroasa poate fi continuata cu acelasi succes sa fie exersata de unul singur acasa. Cu aceasta metoda pe care o veti asimila practic HATHA YOGA, in primele faze toata lumea fara exceptie poate beneficia de unele avantaje ca: – stiinta unei veritabile relaxari rapide, profund revitalizante – tineretea corpului prin tonus si suplete – o vitalitate mult marita prin oxigenare profunda si asimilarea diferitelor procedee respiratorii specifice YOGA – un perfect echilibru fizic care va va mari rezistenta la socuri si va va permite eliminarea anumitor tulburari sau afectiuni minore ca: insomnie, migrena, exces ponderal, anemie, etc. ************************************************************************

C O R P U L  F I Z I C In conceptia yoghina se considera a fi o eroare sa se subestimeze valoarea si semnificatia corpului fizic. Pentru cel care stie, pentru cel initiat in YOGA, corpul este un microunivers fascinant in care se deruleaza un joc complex de o profunzime indescriptibila. Din aceasta cauza mai ales cunoasterea, sau chiar mai bine zis experienta constienta a acestui corp este de o importanta primordiala pentru yoghin si pentru toti cei care doresc sa urmeze calea desavirsirii si a cunoasterii de sine. Obstacolul pe care aparent fizicul il reprezinta pentru spiritual nu este un argument pentru a respinge fizicul. Pentru ca, ceea ce reprezinta cea mai mare dificultate a noastra daca procedam in mod inteligent, va deveni cea mai mare si cea mai buna ocazie. Triumful ultim, succesul, apare cu usurinta atunci cind corpul ajunge sa fie perfect.

Prin urmare un yoghin adevarat nu va ignora corpul si nu va face din anularea sau respingerea sa indispensabila conditia a unei perfecte spiritualitati. Yoghinul reuseste sa faca din asa zisa metafizica un ansamblu de revelatii si trairi spirituale simple. Pentru el fiecare dintre focarele de putere ale universului corespunde efectiv unui centru de rezonanta in analogicul sau microunivers launtric. Practicata corect o perioada suficienta de timp, YOGA face sa actioneze sinergic printr-o inefabila rezonata, o multime de factori launtrici ai fiintei, care, combinati unii cu altii intr-o ordine precisa si cu masura, permit aparitia unor efecte grandioase. Inca de la inceputul acestui curs, veti resimti primele efecte ale practicii YOGA si veti fi entuziasmat de aceasta gimnastica imobila care odihneste si revitalizeaza in loc sa oboseasca, conferindu-va in general o stare extraordinara de echilibru. ***********************************************************************

A S P E C T E  T E R A P E U T I C E In ceea ce priveste aplicatiile terapeutice ale Sistemului HATHA YOGA mentionam ca YOGA se bazeaza totdeauna pe tratamente adaptate cauzelor dereglarilor. YOGA (prin metodele sale terapeutice specifice, perfect naturale), nu ataca simptomele (asa cum in multe cazuri o face medicina actuala care este aproape o medicina simptomatica) ci cauzele bolilor. Fie ca este vorba de sinuzita sau de probleme legate de menopauza, rolul celui care va utiliza anumite procedee YOGA este de a trata eficient originea tulburarilor constatate si nu doar manifestarile lor singure.

Combinata cu stravechile metode ale medicinii milenare indiene- AYURVEDA, procedeele terapeutice HATHA YOGA fac posibile vindecari ale multor afectiuni. Printre succesele cele mai rasunatoare ale sistemului HATHA YOGA aplicat in combinatie cu medicina AYURVEDA putem mentiona: durerile de cap, problemele coloanei vertebrale, durerile articulare, problemele de echilibru, de respiratie, de digestie, de cord, de circulatie, de sexualitate (frigiditate, impotenta) de graviditate si de ginecologie.

YOGA IN PSIHOTERAPIE in ceea ce priveste aplicarea procedeelor YOGA in psihoterapie, mentionam ca aceasta da rezultate excelente in cazuri de : isterie de angoasa (fobie), dificultati de adaptare sociala si profesionala, depresii usoare, alcoolism, toxicomanie, inhibitii sexuale, tulburari de dinamica sexuala, probleme de cuplu, imaturitate emotionala, nevroze, tulburari emotionale (esecuri sentimentale, sentimente de culpabilitate), tulburari fobice si de depresie cu idei suicidare, probleme psihosomatice, complexe de inferioritate, timiditate. ***********************************************************************

E P I L O G Agitatia si calmul se afla prezente in fiinta impreuna. Agitatia provine in general din corpul fizic. Pentru a atinge o stare plenara de armonie trebuie sa ne scufundam sufletul in Infinit, inainte, in timpul si dupa fiecare actiune. Procedind astfel, vom atinge calmul beatific. Pentru fiinta pura si intuitiva, apare evident ca sintem nascuti pentru a realiza Sinele Suprem, sau cu alte cuvinte, Constiinta lui Dumnezeu in noi. Pentru a realiza mult mai repede aceasta, este foarte bine ca ne gindim cit mai des, orice am face, la Divin. Practica transforma fiinta umana, permitindu-i sa devina perfecta. Un gram de practica valoreaza cit tone de teorie. Teoria orienteaza aspirantul catre exterior, in timp ce practica il orienteaza catre interior.

Teoria singura face ca individul sa ramina agitat si egoist. Practica spirituala corecta ii confera pace interioara beatifica si il elibereaza de egoul sau penibil si limitativ. Practicind si iar practicind, astfel incit sa ajungem a resimti cit mai profund prezenta Divinului in fiecare celula a fiintei noastre, in fiecare respiratie, in fiecare sunet pe care-l auzim, in fiecare fiinta pe care o vedem, in fiecare gind care ne vine in minte si chiar in starea in care respiratia yoghinului este suspendata, vom ajunge sa resimtim prezenta Divinului la fel de bine in cel care ne dusmaneste cit si in prieten sau in orice fiinta iubita. Procedind astfel, vom ramine ferm ancorati in Omniprezenta Divina, in Omniscienta Divina si in Omnipotenta Divina, chiar si cind sintem preocupati cu treburile acestei lumi. ******************************************************* ”

VIATA ESTE CEVA IMPOSIBIL. AR TREBUI SA NU EXISTE, DAR… ESTE! ESTE UN MIRACOL CA EXISTAM, CA EXISTA PASARI. ESTE CU ADEVARAT O MINUNE, DE VREME CE APROAPE INTREGUL UNIVERS ESTE MORT. MILIOANE DE STELE, MILIOANE SI MILIOANE DE SISTEME SOLARE SINT MOARTE. DOAR PE ACEASTA MICA PLANETA, PAMINTUL, CARE ESTE APROAPE NIMIC – DACA VA GINDITI LA PROPORTII, ESTE DOAR UN FIR DE PRAF – S-A INTIMPLAT SA FIE VIATA. ACESTA ESTE CEL MAI NOROCOS LOC DIN TOATA MANIFESTAREA. PASARILE CINTA, COPACII CRESC, DAU FLOARE, OAMENII SINT AICI, IUBIND, CINTIND, DANSIND. CEVA ABSOLUT DE NECREZUT- LA SCARA ETERNITATII- TOCMAI S-A INTIMPLAT.” BHAGWAN SHREE RAJNEESH “SCOPUL VIETII” Cine sintem? Ce sintem? Care este scopul existentei noastre pe aceasta planeta? Care anume este relatia noastra cu Dumnezeu, cu Natura, cu toate celelalte fiinte de pe suprafata pamintului? Ce semnifica cuvintul: Dumnezeu? Cum ne traim viata? Care este legatura intre viata si moarte? Ce se intimpla cu noi dupa moarte? Dar inainte de nastere? V-ati pus vreodata, pina acum, toate aceste intrebari? Probabil ca fiecare dintre noi, macar o data in viata, s-a confruntat cu ele. Putem oare sa ne traim viata in toata plenitudinea ei fara a incerca sa gasim raspunsuri cit mai potrivite la aceste intrebari?

Raspunsul este negativ, caci a-ti trai viata fara un scop, fara un tel cit de cit constient inseamna a trai o viata aproape inutila, fara de inteles. Yoghinul Sathya Sai Baba exprima acest adevar fundamental in propriul lui stil umoristic:“Sint patru lucruri fundamentale pentru care omul trebuie sa aiba interes: cine sint eu, de unde vin, unde ma duc si cit timp voi sta aici? Cele patru VEDAS (Scripturile Sacre ale Orientului) ofera raspunsuri adevarate la toate aceste patru probleme. Orice investigatie spirituala demareaza cu intrebarile de mai sus si doreste sa gaseasca raspunsurile potrivite. Sa presupunem de exemplu, ca intr-o cutie postala este introdusa o scrosoare fara adresa destinatarului si fara cea a expeditorului. Bineinteles, ea nu va ajunge nicaieri si este o pierdere ca veniti pe lumea aceasta daca nu stiti de unde ati sosit si unde va duceti. Scrisoarea va ajunge la unul din punctele de colectare a maculaturii.”

Din nefericire insa, majoritatea oamenilor astazi isi duc viata cam in acest mod. Ei urmeaza ca niste orbi preceptele dicatate de o societate confuza si superficiala, negindindu-se profund asupra intelesului si scopului vietii lor. Poate oare un pasager sa ajunga la destinatie daca soferul nu cunoaste aceasta adresa? Cum ar putea oare societatea si individul din ea sa gaseasca adevarata plenitudine si multumire daca in general nu se cunoaste unde anume rezida aceasta plenitudine? Cuum poate decide cineva cum sa traiasca, cum sa actioneze, cum sa iubeasca, ce sa faca cu timpul sau, daca sa fie moral sau nu, ce sa manince, in ce directie sa-si focalizeze eforturile, energia, gindurile sale, etc., daca el nu cunoaste care este telul vietii lui?

In zilele noastre, responsabila pentru aceasta mare confuzie, pentru lipsa valorilor morale, pentru marile conflicte ce au loc mereu si pentru violenta si suferinta ce caracterizeaza omenirea acum, este tocmai aceasta ignorare a naturii, a legaturii ei cu mediul inconjurator, cu cosmosul si a scopului ei in lume. Si tocmai datorita acestei ignorante prezenta in majoritatea oamenilor de azi, viata este ceva cu mult inferior decit ceea ce ar putea fi daca fiintele umane ar acorda o atentie ceva mai mare trairii lor interioare.

Toate religiile proclama ca unicul si supremul scop al vietii este reintegrarea, reunirea ca sursa originara a vietii in univers: Dumnezeu. Cuvintul “religie” (religon) vine de la doua cuvinte latine : “RE” (din nou) si “LIGERE” (a lega). Prin urmare, religia semnifica un proces de relegare a omului de Dumnezeu. Acest lucru presupune insa faptul ca, odata, la inceputuri omul a fost strins legat de Divin. Separarea omului de Dumnezeu a fost prezentata literar prin sute si mii de mituri, povesti si parabole, de diferite culturi si religii ale lumii. Se constata imediat ca intre toate aceste creatii exista uimitoare asemamari. Realitatea in fapt a ceatiei intregii lumi si deci, si a omului, precum si a legaturii acestuia cu Dumnezeu ramine probbil inca mult timp un mister de nepatruns pentru mintile noastre rationale. Aceasta pentru ca astfel de adevaruri se plaseaza dincolo de dualitatea mintii rationale si ca ele nu pot fi intuite decit, poate, prin intermediul unor modele, exemple, povesti, ori parabole, fiecare insa dintre acestea esuind in a revela pe de-a-ntregul fenomenul in sine.

Realitatea totala poate fi experimentata numai atunci cind mintea a transcens conditia efemera in timpul unei meditatii adinci, sau in timpul unei stari extatice, ori in inaltele si elevatele procese de creatie, adica- pe scurt- numai atunci cind sentimentul prezentei de sine, ca entitate separata si a ego-ului din noi, este cu desavirsire abolit, eliminat, individul cufundidu-se in beatitudinea nesfirsita a Absolutului. In cele ce urmeaza nu vom incerca decit sa aproximam raspunsurile la aceste intrebari vitale, raspunsuri ce vor avea ca fundament modul yoghin de gindire. Desigur ca mai pot exista completari la aceste raspunsuri, la fel de pertinente ca si cele ce vor fi oferite de noi, la intrebarile puse mai sus.

Speram ca aceste modele si exemple sa constituie adevarate trepte ale unei scari spre dobindirea unei spiritualitati depline. Si atunci cind vom ajunge, in sfirsit, la experienta Unicitatii vom arunca scara pe care am urcat, ne mai fiind limitati in nici un fel de diferitele sisteme de gindire, filozofice, sau de propriile noastre credinte. Dar, pina cind vom ajunge acolo, scara ne este absolut necesara pentru a ne putea transforma constant si ferm in fiinte cu o maturitate mentala si emotionala sporita si cu o constiinta spirituala cit mai inalta. Oricare ar fi motivul, omul se simte in aceasta lume ca o entitate separata. Astfel, el se vede izolat de Dumnezeu, de natura si de celelalte fiinte.

Dar, in conformitate cu filozofia yoga, acest lucru nu reprezinta altceva decit o iluzie. In mod perpetuu, omul este acaparat de teribila putere a iluziei, numita “MAYA”, inchipuindu-si deci, ca el exista ca entitate separata de tot ceea ce il inconjoara. MAYA este puterea de iluzie a Divinului, care-l face pe om sa-si uite adevarata lui natura eterna, omniscienta, beatifica. Mincind din fructul cunoasterii binelui si raului, omul n-a mai putut percepe unitatea. Astfel, acum, el nu mai este constient de natura lui divina, care a ramas deci asteptind, in stare latenta, precum o saminta gata mereu de a incolti daca i se da putina apa si i se ofera conditiile necesare.

Ignorind propria lui natura, omul este fortat sa se identifice cu ceea ce vede, adica cu corpul sau, cu mintea sau cu personalitatea sa. Toate fiintele provin dintr-o singura sursa, desi- privite la suprafata- ele tind sa se identifice cu ceva iluzoriu, separat si izolat de rest. Exemplul valului, deseori folosit in astfel de explicatii, ni se pare cel mai potrivit si in cazul de fata. Fiecare val, in cazul contemplarii marii, ne apare ca fiind o entitate separata de celelalte valuri. Totusi, aceasta conditie momentanta reprezinta doar suprafata unei realitati temporare care, dupa un anumit timp, va inceta sa mai existe pe masura ce valurile se cufunda la loc in sursa lor originara: OCEANUL.

Realitatea de baza, eterna, imuabila, a valului, din care el s-a nascut si in care se va intoarce este insusi oceanul. Toate valurile apar din ocean si se cufunda din nou in el. Insa chiar si atunci cind valul exista ca atare, el se afla mereu in contact si isi are natura sa adevarata, de baza, in oceanul care l-a generat. Prin urmare, omul este precum valul, iar Divinul este oceanul. Toti indivizii reprezinta expresii momentne si partiale ale unuia si aceluiasi Dumnezeu. Existam cu totii in – si ne identificam cu – formele noastre fizice si mentale, temporare, dar va trebui, in cele din urma sa renuntam total la ele. Realitatea noastra adevarata si eterna de dinainte, din timpul si de dupa aparitia noastra ca personalitati separate constituie, de fapt, Baza Divina a intregii vieti.

Scopul vietii noastre, deci, ne apare ca fiind necesitatea de a inlatura iluzia separatiei cauzata de identificarea cu “natura valului” pentru a realiza in final UNITATEA cu tot ceea ce ne inconjoara prin identificare cu NATURA OCEANULUI. Atunci cind vedem o alta persoana si simtim repulsie, ambitie, frica, gelozie, invidie, minie sau ura, nu facem altceva decit sa fim incontinuare orbi fata de aceasta unicitate, nu facem altceva decit sa amplificam ignoranta fata de adevar, producind suferinta atit noua insine, cit si celorlalti din jur. Sentimentul iubirii, al fraternitatii, al bucuriei, ne apropie in schimb de semenii nostri si ne ajuta sa depasim aceasta pozitie izolata si vulnerabila.

Un alt exemplu care ne va ajuta sa intelegem mai bine legatura dintre om si Creatorul sau este acela al ritualului invierii in Biserica Ortodoxa Greaca realizat la sarbatorirea Pastelui.Biserica se afla in intuneric, caci toate luminile sint stinse. Preotul iese din altar si vine in fata, ridicind in sus o luminare a carei flacara reprezinta Unica LUMINA din care se nasc si celelalte lumini. Credinciosii se apropie cu luminarile neaprinse. Fiece luminare detine, potential, facultatea de a arde in acelasi fel ca si prima luminare. Astfel, toate luminarile din biserica se aprind de la acea singura luminare tinuta in mina de preot. Singura lumina devine, deci, mai multe, intocmai precum Unicul devine miliarde de fiinte ce ocupa Pamintul.

Desi toate luminarile s-au aprins de la acea singura si initiala flacara pe care ne-o putem imagina ca existind prin ea insasi, necreata si neconceputa totusi aceasta nu si-a pierdut de loc din stralucire si marime. Astfel, desi Dumnezeu Insusi s-a manifestat in toate lucrurile si fiintele din Univers, totusi el nu este de loc mai putin infinit de cit a fost la inceput, caci orice si oricit am scoate din infinit, intotdeauna va ramine in loc tot infinit. Acum daca vom lua una din aceste flacari si o vom apropia de flacara originara vom vedea ca ele vor deveni din nou o singura flacara. Desi vor fi doua luminari, va exista doar o singura lumina. Tot asa, omul detine potentialul de a se reuni la un nivel spiritual cu DUMNEZEU UNICUL cu care, de altfel, el este in esenta acelasi. Reunindu-se cu Spiritul Universal, omul se uneste cu toate fiintele. Atunci distinctia dintre Om, mediul care il inconjoara si Dumnezeu dispare, iar el se percepe pe el insusi ca fiind unul si acelasi cu Totul, cu Intregul.

Un alt model ajutator intelegerii noastre il reprezinta roata cu spite. In centrul rotii se intilnesc toate spitele. Cu cit ne vom departa de centru, cu atit mai mare va fi si distanta dintre spite, astfel ca este absolut imposibil ca spitele sa se intilneasca pe circumferinta rotii, totusi toate aceste spite se reunesc in centru, indiferent de distanta pina la circumferinta. Prin analogie, Dumnezeu este centrul Rotii, acolo unde toate fiintele individuale se reunesc. Roata nu poate exista daca spitele nu se reunesc in centru. Pe de alta parte, indivizii si societatea din care acestia fac parte nu pot fiinta fara legatura cu viata creatiei si sustinerii centrale, pe care noi o numim Dumnezeu. Pe masura ce inaintam spre circumferinta, ne departam tot mai mult de nivelurile interiore, spirituale ale fiintei, spre o personalitate exterioara si superficiala si spre o viata fizica ce separa oamenii in entitati individuale. Insa, indiferent de cIt de deosebiti sau departati ar fi unul fata de celalalt, toti indivizii sint legati de acel centru spiritual, unic, chiar daca recunosc acest lucru sau nu.

Fiecare individ poate alege fie intre a se identifica si a se concentra asupra diferentelor de suprafata intre el si ceilalti oameni, fie a face acelasi lucru, dar fata de unicitatea interioara a spiritului sau. Aceasta unire nu poate fi realizata la nivel fizic, caci aici orice fiinta este distinct separata si unica. Pentru a experimenta uniunea spirituala trebuie depasite nivelurile fizic si mental. In aceasta directie ne pot fi de folos incercarile noastre de a ne uni cu altii, la nivel fizic, emotional si mental, de exemplu prin comunicare verbala, contact sexual, dans, etc. Insa adevarata uniune spirituala poate fi experimentata numai atunci cind dispare cu desavirsire orice urma de identificare cu corpul sau personalitatea noastra.

Sa mai dam acum doar un singur exemplu de legatura a lumii cu DUMNEZEU, asa cum a fost el exprimat de SWAMI SIVANANDA:”Voi reprezentati imaginea supremului ATMAN (spirit), imaginea reflectata in corp si care este o parte din PRAKRITI (lumea fizica). Spiritul Divin originar, spiritul individual – care este imaginea primului – si lumea obiectiva, din care corpul reprezinta o mica particica, constituie trei entitati numite si: ISHVARA – JIVA – PRAKRITI (Dumnezeu – individ – lumea). Succesul pe calea spiritualitatii este evident si se obtine atunci cind veti fi capabili fie sa negati lumea obiectiva, ca fiind o iluzie, fie sa o recunoasteti ca fiind nimic altceva decit insusi Spiritul Suprem. Atunci cind oglinda sau lumea dispare, dispare si imaginea sau personalitatea.

Deci cind oglinda este eliminata, dispar de fapt doua entitati: oglinda insasi si reflexia pe care ea o poate genera. Atunci va veti cufunda cu adevarat in Divin. Prin intermediul acestui exemplu, observam ca Divinul este singura Realitate eterna. Lumea in ea insasi, cit si omul ce face parte integranta din ea, nu sint decit simple imagini, false, pe care le veem atunci cind privim printr-o oglinda. Baza lumii fizice ( PRAKRITI sau NATURA) este oglinda care creeaza o imagine falsa a unicei realitati aflata la baza creatiei si care se reveleaza sub nenumaratele fiinte si obiecte. Cind cineva devine capabil sa strapunga aceasta realitate temporara si iluzorie, pierde – de asemenea – si realitatea lui insusi, identificindu-se deci cu unica Realitate originara, care este doar non-imagine, Dumnezeu. Individul realizeaza atunci ca nu reprezinta decit o reflexie a Absolutului. Astfelvom putea intelege ca universul in sine nu este altceva decit corpul Divinului, Spiritului Universal, in timp ce corpul uman reprezinta manifestarea fizica a spiritului individual.

Cuvintul YOGA inseamna UNIRE, UNIUNE, FUZIUNE. Aceasta uniune este contopirea spiritului individual( JIVATMAN) cu Spiritul Universal (PARAMATMAN; BRAHMAN; DUMNEZEU). Ea poate fi realizata in multiple moduri, depinzind de inclinatiile si tendintele fiecarui individ. Acest adevar este exprimat de SWAMI VIVEKANANDA intr-un mod foarte concis si simplu: “Fiece suflet este in mod potential Divin in ESENTA sa. Scopul nostru final este acela de a manifesta aceasta divinitate din interiorul nostru prin controlul naturii, atit in exterior cit si in interior. Faceti aceasta prin munca, prin ardoare, prin control psihic sau prin filozofie, faceti-o prin oricare dintre toate acestea sau prin altele si veti fi cu adevarat liberi. Iata deci in esenta simburele religiilor.

Toate celelelte doctrine, dogme, ritualuri, carti, temple, sau forme, nu sint decit detalii secundare.” Astfel, scopul vietii pe pamint este acela de a retrezi in propria fiinta divinitatea latenta din ea, de a-si aminti de unitatea – latenta acum – cu Divinul si cu tot ceea ce fiinteaza in Univers. De-a lungul istoriei au fost promulgate deci o multitudine de metode si tehnici apte pentru realizarea acestui deziderat. La baza lor se afla in general actiunea, adoratia, controlul psihic si filozofia. Sa trecem in revista, pe scurt, fiecare dintre aceste directii principale, caci ele vor fi tratate mai pe larg ulterior. Prin ACTIUNE, SWAMI VIVEKANANDA nu se refera la serviciul de fiecare zi. El intelege serviciul dezinteresat in slujba altora si a societatii. Aici intra caritatea si ajutorul oferit fara nici cel mai mic gind de recompensa si chiar evitarea oricaror multumiri si manifestari in acest sens.

Cel angrenat pe o astfel de cale va trebui sa evite orice sentiment al importantei de sine, ce nu poate concorda cu actiunea lui de sacrificiu detasat. Aceasta cale poarta numele de KARMA YOGA si ea poate – si chiar trebuie – sa fie practicata de toti aceia angajati in inclestarea lumii. Chiar si cele mai simple si de rutina actiuni, daca sint oferite lui Dumnezeu, neasteptind bineinteles nici o recompensa, devin KARMA YOGA. Astfel, incet, nevoile si tendintele egotice sint treptat indepartate, iar individul invata sa se identifice cu necesitatile celorlalti tocmai prin serviciul lui dezinteresat fata de acestia. El devine deci o fiinta universala prin directionarea activitatii lui spre binele a tot ceea ce-l inconjoara, refuzind sa se orienteze spre propria-i placere si confort. De altfel, toate sistemele YOGA se indreapta spre eradicarea identificarii si eliminarea dorintelor ego-ului, astfel incit individul sa se poata identifica cu natura universala din propriul lui interior si din interiorul celorlalti.

ADORAREA reprezinta o parte importanta in orice religie, poate cu deosebire cultivata in crestinism. Prin intermediul ei, toate energiile emotionale sint strict supravegheate si retrase, suprimate chiar, de la diferitele tentatii inferioare, acest cumul fiind indreptat in schimb, printr-o dragoste si concentrare intensa spre Divinul prezent in una din formele sale umane sau catre fiinte exemplare cum ar fi: Isus, Krishna sau Shiva. In acest fel, dragostea fizica, dorinta si pofta sint transformate intr-o dragoste nesfirsita fata de Dumnezeu. Natura emotionala este universalizata prin iubirea Divinului existent in fiece faptura. Iubirea este forta de atractie ce-i uneste pe oameni sau oricare alte fiinte. Iata, deci, cum omul si Dumnezeu sint unificati prin dragostea fata de Divin. De obicei, ea este exprimata in imnuri, rugaciuni, cintari, prin comunicarea interioara cu Dumnezeu, cit si prin pastrarea in minte tot timpul a numelui si formei celui ales sa reprezinte Divinitatea. Atunci cind doi se iubesc, numele fiecaruia staruie in mintea celuilalt, asa ca este un lucru natural ca cel care il iubeste pe Dumnezeu sa se gindeasca in mod constant la El, sa intretina un dialog perpetuu cu El, asa cum altcineva, de pilda, ar discuta cu parintii sai, cu iubita sau cu prietenul sau. Aceasta este calea numita BHAKTI YOGA.

RAJA YOGA reprezinta calea meditatiei si a controlului psihic deplin. Ulterior vom discuta in detaliu aceasta forma de YOGA. Pe scurt insa, ea semnifica un proces de control gradat al comportamentului, al corpului, al respiratiei si energiei vitale sau sexuale, al simturilor si in final, al mintii insasi. Aceasta dezvoltare gradata a facultatilor superioare va culmina prin controlul desavirsit asupra mintii si prin cufundarea ei in extatica stare SAMADHI. Deci, printr-un riguros control comportamental, printr-o anumita austeritate, cit si prin diferite alte tehnici menite a purifica mintea si corpul, individul se pregateste pentru a se contopi in final cu sursa universala a intregii vieti.

JNANA YOGA sau FILOZOFIA reprezinta calea cunoasterii de sine. Aceasta cunoastere se obtine aici prin intermediul discriminarii si al detasarii. Devenind detasat de orice obicei, fiinta sau lucru, de dorinte, de posesiuni si de relatii egoiste, este posibil sa se ajunga a se discrimina intre personalitatea temporara si corp, pe de o parte si constiinta pura, eterna, imuabila si spirit pe de alta parte. Aceasta cunoastere a identitatii launtrice, aflata deasupra si dincolo de corpul si mintea schimbatoare, il ajuta pe individ de a se detesa de corpul si de mintea sa. Discriminarea si detasarea conlucreaza pentru a-l elibera pe om de identificarile false si pentru a-l face sa devina o fiinta universala prin intermediul procesului gindirii. Aceste ginduri il vor duce treptat spre experienta unificarii sale cu intreaga viata din univers si spre constientizarea propriei sale naturi divine.

Si acum sa rezumam aceasta prima schitare referitoare la filozofia sistemului YOGA:

1. Omul este un Spirit etern, ale carui atribute sint: existenta eterna, constiinta pura si nelimitata, fericirea infinita.

2. Acest Spirit supranumit si SINE SUPREM a fost, este si va fi intotdeauna in deplina uniune cu Divinul, cu toate celelalte suflete, cit si cu natura insasi.

3. MAYA sau iluzia reprezinta puterea care ascunde acest adevar al naturii adevarate a omului si a starii lui de uniune deplina cu Dumnezeu.

4. Datorita ignorantei omului fata de adevar, el se identifica cu corpul, cu mintea si cu personalitatea sa, atribute ce nu reprezinta, de altfel, decit vehicule temporare pe pamint, necesare totusi atunci cind este cautata si urmata calea reunificarii depline in Absolut.

5. Scopul omului in viata este acela de a recunoaste si a reexperimenta aceasta uniune cu Divinul; in acest fel, el isi va putea manifesta plenar potentialul sau Divin latent.

6. Astfel, descindem din Dumnezeu si ne aflam in procesul reintoarcerii spre aceiasi sursa a creatiei originare. Insa, in ciuda orbirii noastre, noi nu am parasit niciodata, de fapt, uniunea cu Absolutul. Acest lucru este aparent doar, din cauza inabilitatii noastre de a percepe, deocamdata, Adevarul, adevar ce semnifica mai degraba oceanul decit valul, centrul si nu circumferinta, lumina originara si nu multitudinea de imagini temporare si schimbatoare.

7. Fiecare dintre noi poate sa-si directioneze gindurile, actiunile si energiile sale spre acest scop, de diminuare a ego-ului si de manifestare a potentialitatilor spirituale latente in om prin serviciu dezinteresat, prin adorare, control psihic, filozofie, ori prin orice combinatie a acestora sau a altor cai ce conduc