Ashtanga Yoga sunt cele 8 etape din yoga descrise de înțeleptul Patanjali.
Ashtanga NU este o formă particulară de yoga dar există cursuri de yoga ce au preferat această denumire pe care o manifestă apoi ca un brand sub care își desfășoară activitatea.
Ashtanga yoga sunt cele 8 etape din Raja Yoga, ce conține și Hatha Yoga.
Adică yoga cea mai răspândită așa cum se prezintă, de multe ori insă diluat sau modificat către ideea de sport, practicanților occidentali.
Acestea sunt mai degrabă etape în
transcenderea limitărilor interioare și
obținerea stării de deplină libertate, conștiență și fericire (samadhi).
Există persoane care au afinitate mai mare pentru una din aceste etape și o consideră „calea lor” ceea ce le poate părea la prima vedere, autentic.
Totuși, în drumul lor către Realizare pornind de la una din etapele Ashtanga vor manifesta, în realitate, toate etapele Ashtanga Yoga, dar mai puțin evident și amprentate de etapa pentru are au o mare afinitate.
Totuși, este mai bine să înțelegem Astanga yoga ca fiind 8 etape ce sunt parcurse în procesul transcenderii limitărilor și obținerea stării de deplină libertate, conștiență și fericire (samadhi) care este obiectivul final în yoga.
Le vom descoperi prezente atât în Hatha Yoga (yoga ce pornește preponderent de la corpul fizic urmărind rezultate mai plpabile și mai dorite de oameni) cât și în aproape orice formă de meditație (demers ce este mai rafinat și mai profund).
<>1. YAMA („ce să nu facem”)- sunt restricții sau, cu alte cuvinte, ce NU trebuie să facem. Ele sunt instrucțiuni necesare neofitului în yoga, deoarece pentru el, în acestă etapă este mai necesar să își înțeleagă și să își limiteze tendințele inferioare. Yama conține elemente pe care cultura occidentală le consideră ca având legătură cu ceea ce în occident este cunoscut ca fiind aspecte morale și etice.
Acestea cunt sunt:
– ahimsa (non-violența)
– satya (să nu spui ceea ce știi că este o minciună)
– asteya (non-furtul),
– brahmacharya (măiestria în controlul energiilor creatoare – abstinența sexuală activă sau pasivă)
– aparigraha (non-posesivitatea, non-acumularea sau simplitatea);
2. NIYAMA („ceea ce să facem sau aspecte față de care nu trebuie să ne abținem”) sunt aspecte pe care NU trebuie să le înfrânăm, ci le putem dezvolta oricât de bine. Acestea sunt:
– saucha ( puritatea – purificarea atentă atât a structurii fizice, cât mai ales a structurii mentale și emoționale),
– santosha (mulțumirea),
– tapas (austeritatea),
– svadhiyaya (studiul individual)
– ishvara pranidhana (adorarea neîntreruptă și dăruirea de sine lui Dumnezeu);
3. ASANA – posturile fizice relaxate și perfect nemișcate ale trupului, care trebuie practicate de așa manieră încât ele să-l conducă pe yoghin la abordarea eficientă a practicii meditației și să-i confere totodată o stare de sănătate perfectă;
4. PRNAYAMA – controlul deplin al suflurilor subtile prin controlul respirației;
5. PRATYAHARA – “retragerea” simțurilor de la percepția obiectelor înconjurătoare ;
6. DHARANA – concentrarea sau focalizarea fermă a atenției într-un singur punct sau, cu alte cuvinte asupra unui singur obiect al meditației;
7. DHYANA – meditația, ce reprezintă faza în care concentrarea devine stabilă ȘI APARE PROCESUL DE TRANSCENDERE A FLUCTUAȚIILOR MENTALE;
8. SAMADHI – transcenderea concretă a fluctuațiilor mentale, ce cunoște și ea mai multe etape interioare și este caraterizată de transcenderea limitărilor interioare, obținerea stării de deplină libertate, conștiență și fericire.
<>
Leo Radutz
profesor de yoga, fondatorul Abheda Yoga Academy