Bazele filozofiei Yoga – Yama si Nyama

Sistemul traditional yoga, are la bază un set de reguli etice si morale, cunoscute sub numele de Yama și Nyama.

În Yoga Sutra, Patanjali indica aceste doua etpae, Yama si Nyama ca fiind primele care trebuie intelese si aplicate in practica yoga. Pe ele se bazează obtinerea unor rezultate autentice.

Orice fiinta care atins  cu adevarat perfectiunea in Yama si Nyama este o fiinta desavarsita. Sistemul yoga (tradițională nondualistă), in ansamblul sau, ne ofera o cale catre desavarsire, avand o eficienta practica extraordinara.

Yama

 Reprezinta anumite ,,infranari”, ,,constrangeri” sau ,,resctrictii” privitoare la viata si la relatia noastra cu mediul si oamenii din jur.
Conform Yoga Sutras ale lui Patanjali, cele cinci yama sunt urmatoarele:

1.  Ahimsa – non-violenta. 

     Respectarea acestei yama implica sa nu facem rau  nici unei fiinte, dar sa nu ne facem rau nici noua. Reprezinta grija neconditionata si plina de respect pentru tot ceea ce exista, manifestata in fapte, ganduri, tendinte.

     In limba sanskrita prefixul ,,a” se traduce prin ,,nu” sau ,,fara”,  iar ,,himsa” inseamna a rani, a jigni, a ucide, a actiona cu violenta.

Ahimsa este prima dintre cele cinci yama fiind si cea mai importanta dintre ele.

• Non violenta este una dintre cele mai importante reguli de conduita pentru o persoana aflata pe calea spirituala.
• Ea reprezinta cheia pentru a ne mentine relatiile intr-o stare de echilibru si armonie. Atunci cand ne aflam intr-o stare de pace interioara, acest fapt se reflecta si in viata noastra exterioara, aducand pacea in lume.
• La un nivel mai adanc, ahimsa este mai putin un proces constient decat o consecinta naturala a practicii yoga. Pe masura ce calatoria interioara se desfasoara, suntem condusi catre noi nivele de trezire a constiintei, catre adevarata pace din inima noastra.
• In practica yoga ahimsa se poate defini printr-o acceptare de sine mai profunda, prin blandete si iertare atat fata de sine cat si fata de ceilalti.

Traditia spune ca atunci cand ahimsa este asimilata in totalitate, apare o incredere si o stabilitate interioara profunda, surprinzator de puternica.

2.   Satya – Adevarul

     Aceasta yama inseamnă să nu spunem ceea ce noi știm că este neadevărat.

Trebuie ca prin aceasta sa nu incalcam prima regula – sa facem rau.

• Se mai poate defini si ca abtinerea de la minciuna.
• Satya este totodata si recunoasterea in fiecare clipa a Adevarului Divin.
• Satya inseamna a privi si a ne raporta la lumea din jur, intr-un mod obiectiv, asa cum se prezinta ea, si nu asa cum ne-am dori noi sa fie.
•  In exterior  ne vom abtine sa spunem minciuni, si vom incerca sa vorbim cu compasiune si claritate.

3.       Asteya – non-furtul

     Aceasta yama implica sa nu ne insusim obiecte sau chiar idei care nu ne apartin. Nu in sensul de a nu invata ce au spus altii, ci de a nu prezenta acele idei ca fiind ale noastre.

• Suntem obisnuiti sa asociem furtul cu obiecte tangibile. In lumea in care traim, informatiile, ideile pot fi si ele sustrase.

     Dorinta de a lua ceea ce nu ne apartine provine dintr-o stare de aparentă incompletitudine, sau invidie. Solutia este aceea de a practica daruirea in orice situatie ne aflam. Daruiti mancare, bani sau timp. Din moment ce bogatia este in ultima instanta doar o stare a mintii, va veti simti mult mai bogati, atunci cand veti darui intr-un mod dezinteresat si neconditionat, iar in interior va veti simti mult mai impliniti si imbogatiti sufleteste.

       4.       Brahmacharya sau continenta sexuala

     Brahmacharya se refera la controlul energiei sexuale si implica pastrarea potentialului sexual, evitarea pierderii acestuia prin abstinenta activa (adica prin reorientarea energiilor vitale si sexuale in scopuri spirituale) sau prin fuziune amoroasa cu continenta sexuala.

     In traducere lietrala brahmacharya inseamna “mergand in constiinta lui Dumezeu”. Practic aceasta reprezinta faptul ca mintea noastra se intoarce catre interior, echilibrand si controland simturile, conducandu-ne catre eliberarea din dependente si dorinte nestapanite. Ne putem conserva mai bine energia sexuala  prin cultivarea unei activitati mai moderate a simturilor, sau  fiind fideli partenerilor nostri, atunci cand suntem intr-o relatie.

        5.       Aparigraha sau non-posesivitatea.

     Cea de cincea yama implica lipsa avaritiei, sa nu acumulam cunostinte de care nu avem nevoie, si sa nu ne atasam de bunurile noastre.

     In limba sanskrita graha inseamna “a apuca”, “a lua” si pari inseamna “lucruri”: aparigraha inseamna      “ sa nu iei in stapanire lucrurile”, sau sa te detaseszi de ele. Practicarea acestei yama ne ajuta sa avem o relatie echilibrata cu lucruile din jurul nostru, pe care avem obiceiul de a ni le atribui ca fiind “ale noastre”.

     Un aforism yoghin spune ca “ toate lucrurile din lume sunt ale noastre ca s a le folosim, dar nu ca sa le posedam”. Aceasta este esenta aparigrah-ei. De cate ori devenim posesivi, suntem la randul nostru posedati, de lucrurile pe care le avem, si de care ne agatam cu toata taria.

     Prin practica aparigraha, reusim sa ne examinam falsele credinte despre noi insine, despre ceea ce ne apartine cu adevarat  si ce nu ne apartine, si ne ghideaza catre relatii mai sanatoase cu cei din jurul nostru.

                                                              ॐ                                                                                      

      In alte tratate yoghine mai gasim inca cinci yama, care sunt considerate a avea o importanta mai mica dar care sunt si ele de asemenea esentiale pentru desavarsirea noastra spirituala, acestea sunt:

a. Ksama sau rabdarea – care implica trairea in prezent, aici si acum, fara asteptari sau regrete inutile care sa ne tulbure mintea. Ea poate fi de asemenea rabdarea de a practica meditatia pana ce efectele sale incep sa se manifeste.

b. Dhrti sau perseverenta – care implica capacitatea de a depasi orice obstacole care stau in calea practicii spirituale, si care ne da forta de a merge pana la capat in directiile pe care ni le-am propus.

c. Daya sau compasiunea – care implica o manifestare plina de bunatate, iubire si intelegere fata de toate fiintele care exista in univers.

d. Arjava sau onestitatea – care implica sa fim sinceri si onesti, evitand sa-i pacalim sau sa-i inselam pe cei din jurul noastru.

e. Mitahara sau dieta cumpatata – care implica sa evitam sa mancam prea mult sau prea putin si de asemenea sa consumam doar alimente pure.

    ॐ  

 In Yoga Sutras a lui Patanjali, Nyama reprezinta a doua ramura dintre cele opt ramuri ale Yogai, (Ashtanga Yoga) si reprezinta actiuni si  obiceiuri virtuoase prin cultivarea carora se ajunge la realizarea spirituala. Conform Yoga Sutras, cele cinci Nyama sunt urmatoarele:

 1. Saucha sau purificarea

Inteleptul Vyasa afirma in comentariul sau la sutrele lui Patanjali: “Dintre acestea cinci (nyama), purificarea este realizata cu pamant sau cu apa sau cu altceva asemanator, prin post sau sau alte cerinte legate de hrana purificata.”

In conluzie, saucha reprezinta activitatea de purificare realizata la toate nivelele fiintei insistand in special pe puritatea mentala. Patanjali, in YOGA SUTRAS,  cap II, sutra 41, afirma: “Prin practica puritatii mentale se dobandesc fericire, focalizarea mintii, control al mintii, viziunea sinelui.”

2. Santosa sau multumirea

Patanjali afirma in YOGA SUTRAS, cap. II: “Din multumire izvoraste suprema fericire.” Ea nu este pur si simplu o acceptare pasiva a imprejurarilor in care te afli ci, mai degraba, o aprobare activa a fiintelor care te inconjoara, o aprobare activa a imprejurarilor, pentru a te folosi la maxim de ele, chiar daca la prima vedere par nefavorabile.

3. Tapas sau efortul spiritual (austeritatea)

Cuvantul TAPAS deriva din radacina TAP= “a arde”, “a izbucni in flacari”, “a straluci”, “a suferi durere” sau “a fi mistuit de foc”. El inseamna deci un efort ardent realizat la toate nivelele in orice circumstanta pentru a realiza un scop clar in viata. TAPAS implica purificare, autodisciplina si austeritate. Intreaga stiinta a construirii unui caracter sau a unei personalitati poate fi privita ca o practica a TAPAS-ului . TAPAS reprezinta un efort constient pentru a arde toate dorintele care ne impiedica pe drumul catre scopul propus, este efortul de a atinge fuziunea ultima cu Divinul.

4 .Svadhyaya sau studiul textelor sacre

SVA inseamna “Sine” si ADHYAYA inseamna “studiu” sau “educatie”. Educatie inseamna conturarea si inflorirea celor mai bune aspecte care exista intr-o fiinta. Svadhyaya  inseamana deci “educatia Sinelui”.

     Svadhyaya implica lectura spirituala, intr-o stare de elevare a constiintei, a unor texte sacre, cum ar fi: SHIVA SAMHITA, HATHA YOGA PRADIPIKA, YOGA SUTRAS a lui Patanjali, VIJNANA BHAIRANA TANTRA, SHIVA SUTRAS, GHERANDA SAMHITA.

    5. Ishvarapranidhana  sau adorarea Divinitatii.    ISHVARA inseamna “Dumnezeu” iar PRANIDHANA inseamna “devotiune neintrerupta” sau “daruire de sine”. ISHVARAPRANIDHANA inseamna consacrarea actiunilor, a trairilor, a gandurilor si aspiratiilor catre Dumnezeu. Cel a carui minte si inima vor fi pline de iubire fata de Dumnezeu, nu va mai fi tulburat de mandrie sau de dorinta puterii, eliminand din mintea sa orice gand egoist.

Ishvarapranidhana  , prin unirea mintii cu inima in Divin, confera energie, putere mentala si iluminare spirituala. Prin adoratie, mintea este golita de dorinte si devine plina de ganduri pentru Dumnezeu..   Ishvarapranidhana  este o practica ce trebuie realizata in fiecare clipa. O forma de inceput consta in rostirea unor rugaciuni la inceputul fiecarei zile sau in momentele mai deosebite precum si inaintea fiecarei mese. Stadiul cel mai inalt in realizarea Ishvarapranidhanei  are ca efect cunoasterea nelimitata a tot ceea ce exista, dar aceasta cunoastere nu este primita din exterior.