Abheda Yoga Academy > Oameni deosebiti si maestrii spirituali  > Abhinavagupta- marele maestru al shivaismului kasmirian

Abhinavagupta- marele maestru al shivaismului kasmirian

  • pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms cu emailul dv. la 0727.531.412
  • Înscrierile la noi cursuri ABHEDA Yoga pentru începători se fac ACUM
  • Un nou curs - ABHEDA Yoga pentru copii. DETALII ȘI ÎNSCRIERE
  • suntem pe Facebook AICI
    • ...................ARTICOLUL....................

    Abhinavagupta a fost considerat un muzician important, poet, dramaturg, exeget, teolog şi logician, fiind o personalitate ce a exercitat o influenţă excepţională asupra culturii indiene.

    Despre marele înţelept Abhinavagupta se spune că a fost un avatar al lui Shiva

    Chiar şi astăzi este unanim acceptat ca unul dintre cei  mai mari maestrii spirituali, filosofi, mistici şi esteticieni indieni. Deşi India a avut mulţi esteticieni, Abhinavagupta rămâne unic prin sinteza magistrală realizată asupra tuturor viziunilor şi teoriilor de până la el, oferindu-le o perspectivă mult mai vastă, profund spirituală.

    Nașterea și prima parte a vieții

    S-a născut în Valea Kashmirului (cca 920 – 1020 A.D.), într-o familie de brahmani cu înalte preocupări spirituale.

    În Kashmir se consideră că un descendent al unor părinţi cu preocupări şi realizări spirituale foarte înalte ( „stabliţi în esenţa supremă a lui Bhairava”) rezultă a fi  o fiinţă cu dotări spirituale speciale.

    Propria naștere se potrivește cu afirmațiile că el a fost de fapt o întrupare a zeului Bhairava, conceput prin circumstanțe extraordinare în care mama și tatăl său s-au angajat în uniunea sexuală ritualica. Nașterea lui, cu alte cuvinte, nu a fost începutul călătoriei sale de viață, ci mai degrabă mijloacele adecvate prin care o ființă a zeului a intrat în lume, în scopul de a dezvălui înțelepciunea străveche spre sfârșitul furnizării unei căi de eliberare pentru căutătorii vrednici.

    Mama sa, Vimala, a decedat atunci când Abhinavagupta avea doar doi ani. Datorită acestui fapt, el a crescut cu o tendinţă de distanţare faţă de lume şi concentrat asupra preocupărilor şi efortului spirtual.

    Tatăl, Narasimhagupta, după moartea soţiei sale a favorizat un stil de viaţă ascetică, în timp ce creştea cei trei copii ai săi.
    El avut o minte cultivată şi o inimă deosebită, împodobite, amândouă, cu un devotament excepţional faţă de Maheshvara (Shiva) – după cum spune chiar Abhinavagupta.

    El a fost primul profesor al lui Abhinavagupta, instruindu-l în gramatică, logică şi literatură.

    Toate persoanele din jurul său aveau preocupări spirituale foarte elevate

    şi, de aceea, Abhinavagupta a beneficiat de un mediu foarte propice care i-a permis să facă paşi gigantici în Sine şi pentru omenire, reuşind, astfel, să finalizeze o lucrare de magnitudinea Tantraloka.

    Conform traditiei Kashmiri, in jurul anului 1025 C.E., el a intrat intr-o pestera in timp ce recita Bhairavastava impreuna cu 1200 de discipol si nu au mai fost vazuti niciodata. Se presupune ca au meditat pana ce au translatat intr-o alta dimensiune.

    Maestrii sai

    A studiat toate şcolile spirituale, de filozofie şi de artă de la vremea sa, sub îndrumarea a peste 15 maeştrii ai vremii, dintre  care au fost : Vaishnavas, Budisti, Shaiva Sidhanta şi Trika.

    Vamanatha l-a instruit în shivaismul dualist şi  Bhutiraja în shivaismul dualist – nondualist.

    Lakshmanagupta, un discipol direct al lui Somananda, pe linia Trayambaka a fost foarte respectat de Abhinavagupta şi l-a iniţiat în aspectele legate de şcolile shivaite nondualiste: Krama, Trika şi Prathyabhijna (cu excepţia şcolii Kaula).

    Shambhunatha l-ai iniţiat în misterele celei de-a patra şcoli nondualiste- Ardha Trayambhaka – şcoala Kaula.

    Pentru Abhinavagupta, Shambhunata a fost ca soarele, în puterea sa de a risipi ignoranţa.

    Abhinavagupta a primit iniţierea lui Shambhunata prin soţia lui Shambhunata, folosind un procedeu tantric special foarte înalt, care nu poate fi practicat decât de fiinţa cu o mare realizare spirituală.

    Shambhunata i-a cerut elevului său să scrie Tantraloka şi, de aceea, influenţa acestui maestru se va face simţită în întreaga operă.

    De la Jayaratha aflăm că Abhinavagupta manifesta toate cele şase calităţi necesare pentru a fi un recipient perfect al stării de shaktipata – graţia divină manifestată în fiinţa unui om:

    • o credinţă neabătută în Dumnezeu
    • posedarea eficienţei spirituale absolute în lucrul cu mantrele
    • controlul principiilor esenţiale ale manifestării (tattvele), incluzând aici cele 5 elemente subtile cunoscute
    • capacitate realizatoare (care permite încheierea cu succes a oricărei activităţi întreprinse)
    • creativitate poetică
    • cunoaşterea spontană intuitivă a tuturor domeniilor cunoaşterii.

     Abhinavagupta a finalizat probabil studiile sale ample și etapele realizării mistice până la treizeci de ani

    În acel moment, el a trăit restul vieții sale ca profesor și autor prolific, transformându-și casa din Kașmir într-un loc de învățare spirituală (āśrama) în care și-a scris numeroasele lucrări și a participat la instruirea numeroșilor discipoli care erau atras de el ca albinele spre miere. Cadrul vibrant al lumii lui Abhinavagupta în acest moment este descris palpabil de discipolul său Madhurāja în „Versetele meditației” (Dhyānaśloka) din „Reflecțiile sale despre Domnul Învățător”(Gurunātha Parāmarśa).

    În aceste versete din cele mai citate, Abhinavagupta este salutat ca o întrupare divină, care se află într-o grădină de struguri din interiorul unui pavilion împodobit cu cristal și frumoase opere de artă. Camera este parfumată cu miros de flori, tămâie și lămpi cu ulei.

    Femeile frumoase dansează la instrumentele și cântecele muzicienilor maestri, toate în adorarea maestrului, Abhinavagupta, care este înconjurat de studenți și diverși adepți spirituali. Ochii stăpânului cu părul lung sunt descriși ca tremurând în extaz, întrucât stă într-o postură yoghina, ținând o mudra de rugăciune  cu o mână și un instrument muzical în alta.

    În acest minunat portret al lui Madhurāja, obținem o viziune clară despre Abhinavagupta ca unul care a trăit și a întruchipat stările extatice despre care a scris în moduri atât de puternice și inspirate.

    La fel ca Leonardo Da Vinci și alți cercetători renascentist, el a fost deodată filosof, artist și vizionar, întruchipând cunoștințele sale prin mai multe medii. Cu alte cuvinte, Abhinavagupta a fost mult mai mult decât un simplu scriitor. Cu siguranță, fiecare dintre scrierile lui Abhinavagupta, fie că sunt pe tema ritualului tantric, filozofie sau estetică reprezintă o viziune artistică încărcată mistic în care realitatea divină este înțeleasă ca un impuls mereu creator care apare în inima care este ea însăși identificată ca fiind locația supremă și cea mai sublimă a divinității.

    Pentru Abhinavagupta, cu alte cuvinte, arta, calea spiritualității și realitatea divină erau în mod clar una și aceeași

    În mintea lui Abhinavagupta, acest cosmos este creația artistică a lui Dumnezeu, o creație în cadrul căreia fiecare cea mai mică unitate a creației în sine întruchipează și reflectă artistul divin care este originea sa. Din acest motiv, expresia artistică – fie ea poezie, dramă, pictură muzicală sau orice alt mediu artistic – este la fel de capabilă să realizeze o realizare spirituală ca practică yogică. Pentru Abhinavagupta, artistul este un yogin, iar yoginul este un artist. Expresia artistică finală este viața însăși care prezintă oportunitatea realizării realizării spirituale, un eveniment care permite individului să-și recunoască propria identitate ca fiind distinctă de identitatea acelui artist final care este sursa și chiar corpul creația în sine.

    Opera sa

    Abhinavagupta a reconstruit, raţionalizat, clasificat şi sistematizat cunoştinţele spirituale, mistice şi filozofice într-o formă coerentă, folosind în aceasta toate resursele timpului său.

    Opera sa, considerăm noi, va constitui o sursă de cunoaştere pentru mult timp de aici înainte, în epoca modernă. Diverşi savanţi contemporani l-au evaluat ca find „strălucit şi sfânt”, „o culme a dezvoltării shivaismului din Kashmir” şi „fiinţă în posesia realizarii supreme în yoga”

     In viaţa sa destul de lungă a finalizat peste 60  de lucrări dintre care cea mai mare  şi mai importantă este Tantraloka – un tratat enciclopedic cu privire la toate aspectele spirituale, filozofice şi practice ale sistemelor Trika şi Kaula, din cadrul shivaismului kashmirian.

    De o mare valoare este marele tratat despre estetica din perspectiva profundă a spirtualităţii shivaismului din Kashmir – Abhinavabharati, care este un comentariu amplu al Nityashastra de Bharata Muni.

    Multi dintre filozofii Indiei au scris imnuri pentru a-si exprima dragostea fata de Dumnezeu, dar si trairea lor mistica. Regasim, astfel, si la Adhinavagupta un astfel de imn de adorare.

    Imn-ul lui Abhinavagupta

    Dintre operele sale cele mai importante sunt:

    Tantraloka –lumina tantrei – este o sinteză a tuturor sistemelor Trika şi este, deocamdată, tradusă în foarte puţine limbi.
    Deoarece această lucrare este foarte vastă, Abhinavagupta a scris şi o altă lucrare – Tantrasara – „Esenţa Tantrei” care este un rezumat al primeia, care a fost şi mai mult rezumată în Tantroccaya… şi care a fost apoi rezumată din nou în Tantravaṭadhānikā – “Seminţele tantrei”.

    Pūrvapañcikā a fost un comentariu de Pūrvatantra, alias Mālinīvijaya Tantra, pierdut astăzi.
    Mālinīvijayā-varttika – “Comentariu la Mālinīvijaya” este un comentariu al primului vers al Mālinīvijaya Tantra.
    Kramakeli – “Jocul Krama” a fost un comentariu de Kramastotra, acum pierdut.
    Bhagavadgītārtha-saṃgraha – “Comentariu la Bhagavad Gita” – are acum un traducere engleza de Boris Marjanovic .

    Alte lucrări mistice sunt:

    Parātrīśikā-laghuvṛtti – “un scurt comentariu despre Parātrīśikā”,
    Paryantapañcāśīkā – “Cincizeci Versete despre Realitatea Supremă”,
    Rahasyapañcadaśikā – “Cincisprezece Versetele despre Doctrina mistică”,
    Laghvī prakriyā – “Ritualul scurt”,
    Devīstotravivaraṇa – ” comentariu pe Imnurilor lui Devi ”
    Paramārthasāra -” Esenta realităţii Supreme “.
    Imnuri Devotionale.

    Abhinavagupta a compus un număr de poezii devoţionale, dintre care majoritatea au fost traduse în franceză:

    Bodhapañcadaśikā – “Cincisprezece Versete despre Conştiinţă”,
    Paramārthacarcā – “Dezbaterea privind Realitatea Supremă”,
    Anubhavanivedana – “Tribute de interior”
    Versetele Experience “Anuttarāṣṭikā -” Cele 8 vresuri despre Anuttara “,
    Krama-stotra – un imn, diferit de textul fundamental al şcolii Krama,
    Bhairava-stava -” Imn pentru Bhairava “,
    Dehasthadevatācakra-stotra -” Imnul roţii de divinităţi care trăiesc acum în trup”,
    Paramārthadvādaśikā -” Douăsprezece Versete despre Realitatea Supremă ”
    Mahopadeśa-viṃśatikā -” Douăzeci de Versetele despre Marea Învăţătură”.
    Un alt poem Śivaśaktyavinābhāva-stotra – “Imnul pe inseparabilitatea de Shiva şi Shakti” a fost pierdut.

    Una dintre cele mai importante lucrări de Anhinavagupta este
    Īśvarapratyabhijñā-vimarśini – “Comentariu la Versetele cu privire la recunoaşterea Domnului” şi
    Īśvarapratyabhijñā-vivṛti-vimarśini – comentariu cu privire la explicarea Īśvarapratyabhijñā.
    Acest tratat este fundamental în transmitere în şcoală Pratyabhijña (filiala din Kashmir Şivaism bazează pe recunoaşterea directă a lui Dumnezeu), in zilele noastre. Un alt comentariu pe un lucru de Pratyabhijña – Śivadṛṣtyā-locana ( “Lumina pe Śivadṛṣṭi”) este acum pierdut. Un alt comentariu pierdut este Padārthapraveśa-nirṇaya-tika şi Prakīrṇkavivaraṇa – “Comentariu pe un manscris ” – referindu-se la al treilea capitol din Vākyapadīya de Bhartrihari.
    Două mai multe texte filosofice ale Abhinavagupta sunt
    Kathāmukha-tilaka – “Ornament al prefaţei discursurilor” şi
    Bhedavāda-vidāraṇa – “Confruntarea tezelor dualiste”.

    Lucrări poetice şi dramatice

    Abhinavabharati
    Cea mai importantă lucrare în filosofia de artă a lui Abhinavagupta este Abhinavabhāratī – un comentariu lung şi complex pe Natya Shastra de Bharata Muni.
    Acest lucru a fost unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la faima lui Abhinavagupta până în ziua de azi. Contribuţia sa cea mai importantă a fost teoria Rasa-elor (savorilor estetice).

    Alte lucrări poetice includ:
    Ghaṭa-karpara-kulaka-vivṛti, un comentariu la “Ghaṭakarpara” a lui Kālidāsa;
    Kāvyakauṭukavivaraṇa, un “Comentariu la minunea poeziei” (o opera de Bhaṭṭa Tauta), acum pierdut, şi
    Dhvanyālokalocana, “Ilustraţie a Dhvanyāloka “, care este o celebra lucrare de Anandavardhana.

    Strălucita sistematizare a lui Abhinavagupta a mai multor domenii ale cunoașterii religioase, filozofice artistice și literare în sine nu este nicăieri mai bine surprinsă decât în ​​aceste cuvinte din lucrarea sa finală,” Reflections on Recognition of Lord”:

    Unul care realizează că puterile cunoașterii (jñāna) și a activității (kriyā) nu sunt decât manifestări ale svātantrya (puterea independentă a lui Dumnezeu) și că aceste manifestări nu se disting de la sine și din esența ultimului, a cărei formă este Domnul (īśvararūpa) – o persoană ,în acest fel),„rezonează” în totalitate cu conștientizarea faptului că activitatea și  cunoașterea sunt cu adevărat una – orice dorește această persoană, el sau ea este cu siguranță capabilă să realizeze. O astfel de persoană rămâne într-o stare de absorbție mistică completă (samāveśa), chiar dacă încă se află într-un corp. O astfel de persoană, aflată încă în trup, nu este eliberată doar în timp ce trăiește (jīvanmukta), ci a atins de fapt realizarea finală a identității cu stăpânul suprem (parameśvara).

    ” Reflections on Recognition of Lord”
    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...

No Comments

Your comment...NameE-mail

Leave a reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.