A mea este realitatea spontana ordonata de Marea Atitudine ( Mahamudra)
Doar ramanand in lucruri asa cum sunt ele, fara a gandi, fara a ajunge in vreun loc, fara ego.
Sakvat de abisul negarii prin experienta existentiala a constiintei de sine,
Salvat de paradisul eternitatii prin abosluta detasare,
Aceasta realitate inseamna insumarea perfectei constiinte si a purei beatitudini.
<>Virupa s-a nascut in vechiul imperiul al Bengalului, pe timpul domniei regelui Dvapala. De timpuriu el s-a alaturat calugarilor buddhisti din celebra academie monastica din Sornapuri, unde a si fost hirotonisit, primind initierea de calugar.
Cea care i-a daruit invatatura si initierea a fost Dakini Vajra Varahi, ceea ce in traducere inseamna “Dakini cea cu fata de mistret”. Cu toate ca timp de aproape doisprezece ani , a repetat mantra lui Vajra Varahi de zece milioane de ori, nu a reusit sa obtina rezultatele asteptate.
Din aceasta cauza, mintea sa s-a tulburat si intr-o buna zi, si-a aruncat rozariul intr-o latrina, spundandu-si: “Ce au mataniile cu fericirea?” . In aceeasi seara in timp ce se pregatea pentru rugatiune, realizand ca nu mai are rozariul, a avut o viziune, in care i-a aparut o Dakini. Aceasta i-a daruit un rozariu spunandu-i: “ Tu, cel mai norocos dintre copii nu fii necajit. Continua-ti practica avand binecuvantarea mea. Purifica-ti mintea de obiceiurile de a privi lucrurile intr-un fel sau altul si abandoneaza toate cautarile si gandurile critice. Goleste-ti mintea de constructiile imaginative”
Puterea innascuta este natura mintii,
Aceasta este esenta lui Vajra Varahi,
Ea exista inauntrul tau,
Deci nu cauta in alta parte,
Aceasta ar fi ceva prostesc si copilaresc.
Natura mintii, o bijuterie ce indeplineste toate dorintele,
Golita de toate fictiunile mentale,
Aceasta este realizarea cea mai plenara.
Virupa a practicat inca doisprezece ani, disciplina siprituala a lui Vajra Varahi, atingand in cele din urma, realizarea spirituala.
Cu toate acestea, el obisnuia sa manace carne si sa bea alcool. Intr-o seara, a trimis slujitorii sa prinda cativa porumbei, din curtea manastirii, pe care apoi a poruncit sa-I fie pregatiti pentru masa de pranz.
Calugarii, observand ca lipsesc porumbeii, au descoperit ca acestia au fost mancati de Virupa, si s-au hotarat sa-l dea afara din manastire.
Virupa si-a luat bolul pentru orez, si dupa ce s-a prosternat in fata statuii lui Buddha, la care se raportase timp de 24 de ani, a plecat din manastire, urmandu-si calea.
Langa manastirea din Sornapuri era un lac acoperit aproape in totalitate cu frunze de lotus. Virupa a reusit sa paseasca pe aceste frunze, trecand de pe o parte pe cealalta a lacului. Vazand acest miracol, calugarii cuprinsi de remuscari s-au dus dupa el, si prosternandu-se l-au intrebat: “Pentru ce ne-ai ucis porumbeii?”
“A fost o iluzie, ca orice fenomen temporal”, a raspuns Virupa. El a cerut sa-i fie aduse resturile porumbeilor si printr-un simplu gest, i-a readus la viata.
La acest miracol au asistat toti calugarii din manastire.
Astfel Virupa si-a abandonat viata de calugar, devenind yoghin ratacitor.
Incepand din acest moment, el a realizat in continuare miracole, care l-au facut foarte cunoscut.
Ele sunt descrise in versurile autobiografice lasate de Virupa:
“M-am intors pe malul Gangelui si am mancat fructul oprit;
Am dat soarele in gaj pentru cuvantul meu si m-am complacut in satisfacerea simturilor,
Am spart statuia brahmanilor si le-am diminuat mandria;
Si dupa ce am convertit pe vrajitorii din Devlokotta
Mahadeva mi-a recunoscut puterile extraordinare si calitatile.
Creand un oras pentru a aduce ofrande in onoarea mea.
Daca nu puteti crede aceste povestiri ale mele
De ce mai respectati dharma lui Buddha?”
Virupa a trait sapte sute de ani si apoi in cele din urma a atins Eliberarea Ultima in Paradisul Dakini-uirlor.
Virupa a practicat meditatia creatoare asupra lui Dakini Vajra Virupa, care este de asemenea consoarta zeitatii Hevajra. Obstacolele intampinate de el, sunt obisnuite pentru asipirantii incepatori in meditatia tantrica, provenind din formele gand aparute, datorita eforturilor sale de a se concentra. Viziunea inspiratoare care l-a scos din cercul vicios a fost cea a lui Dakini, care i-a aparut ca realitate interioara nedeterminata; aceasta viziune l-a eliberat de gandurile repetitive, aducandu-i starea de pace si relaxare.
Natura pura a mintii este denumita in budism nestemata care indeplineste toate dorintele, deoarece natura mintii este vacuitatea din care se nasc toate lucrurile doar prin simpla lor conceptie, prin intermediul celor cinci simturi sau prin procesul gandirii.
Virupa este unul dintre siddha-si despre care legendele abunda, el a calatorit mult in estul Indiei, iar manastirea in care si-a petrecut peste douazeci si cinci de ani, Somapuri este una dintre marile academii monastrice contruite in India de Est in timpul dinaistiei Pala din Bengal.
Pricipalul Guru al lui Virupa a fost cu certitudine Nagabodhi, un discipol al lui Nagarjuna, de la care a primit initierea in Yamari-mantra pe munutele Sri Parvata.
Virupa este venerat ca Primul Lama sau adi-guru al scolii si descendentiei initatice denumita “calea ca scop”, care este un sumumm bonum al gruparii Sakya, echivalentul lui Mahamudra.
Putem intalni sculpturi in bronz, reprezentandu-l pe Virupa, in regiunea Sakya din Tibetul de vest, ceea ce reprezinta o forma de omagiu destul de rara, adusa siddha-silor din acele vremuri.
ATENTIE! APARENTA ATITUDINE DE FRONDA SI REVOLTA A LUI Mahasiddha Virupa NU ESTE IZVORATA DIN EGO (CHIAR DACA AR PUTEA PAREA ASTFEL CELOR CARE NU CONOSC) CI ESTE O FORMA DE ACTIUNE A FIINTELOR REALIZATE SPIRITUAL CARE POT REALIZA ACTIUNI DE NEINTELES PENTRU OAMENII OBISNUITI, DAR CARE INTOTDEAUNA AU O DIRECTIE INTEGRATA, SPIRITUALA SI INTOTDEAUNA PENTRU A FACE BINELE.
Aceasta atitudine poate fi intalnita deseori printre realizatii Caii Mahamudra desi poate seamana, uneori, cu felul de a fi al fiintelor demoniace si egotice.
Diferenta este enorma si aici va sugeram sa reflectati la dictonul Mantuitorului Iisus Hristos care a spus: „Pomul se cunoaste dupa roade iar omul dupa fapte”. Adica dupa roadele faptelor.