Cat de periculoase sunt alimentele create in laborator ?


Doctorul Andre Voisin, din Franța, director de studii la Şcoala naționala veterinară din Maison-Alfort, din apropierea Parisului, a publicat în 1959 o carte care a făcut senzație, „Sol, iarbă și cancer” .

Ideea ce se desprinde din această carte este următoarea: “omul depune în permanență eforturi imense pentru a obține producții tot mai mari, pentru a face față nevoilor alimentare ale unei populații aflate pradă celei mai copleșitoare explozii demografice, numai că, în această autentică goană după mai mult, uită că este el însuși este un produs al acestui pământ. Cenușa se va preface la loc în cenușă și pulberea se va întoarce în pulbere.” Nu e vorba aici, precizează Voisin, ” de o dogmă religioasă sau filozofică, ci de un adevăr științific de o asemenea simplitate și profunzime încât s-ar cuveni să fie gravat cu litere de aur pe frontispiciile tuturor facultăților de medicină de pe pământ.”

Unele din cele mai periculoase alimente sunt grăsimile hidrogene care sunt de natură să favorizeze apariția afecțiunilor cardiace. Această categorie cuprinde cam toată gama de grăsimi și de uleiuri folosite pentru reducerea timpului de coacere a produselor de cofetărie, patiserie și brutărie, astfel încât le vom găsi fără nici o greutate în prăjituri, plăcinte, biscuiți, pișcoturi și în orice pâine cumpărată din comerț. Cele mai apreciate sorturi de înghețată sunt și ele preparate tot pe baza unor uleiuri hidrogene, foarte costisitoare. Este adevărat că lungul și complicatul proces al hidrogenării previne râncezirea
grăsimilor, în special a uleiurilor vegetale, numai că în acest proces se distrug tocmai acizii grași esențiali.

Margarina
(vezi aricolul ) – adevarat dezastru alimentar născocire a unui francez, care s-a gândit la obținerea unui surogat pentru unt, care era scump și deci inaccesibil multor oameni.
Numai că margarina este lipsită de orice urmă de vitamina A si de vitamina D, care se găsesc din belșug în lapte și trec automat, într-o concentrație ridicată, în unt.

Orezul nedecorticat este singura sursă întradevăr bogată de vitamine din clasa B, orezul alb tratat nu este, practic, altceva decât amidon în stare pură, care vine și el să se adauge, ucigaș, la regimul și așa suprasaturat de hidrați de carbon al occidentalului modern.

Proteinele
constituie efectiv elementul primordial în alimentația omului, astfel încât sursa cea mai curentă a acestora este, pe aproape tot globul, carnea. O privire asupra felului în care se produce această marfă în zilele noastre, este foarte utila.
Animalele îndopate în îngrășătorii, unde hrana lor sunt cerealele hibride, au un conținut de proteine foarte scăzut, deoarece sunt obținute și ele, la rândul lor, de pe terenuri otrăvite cu insecticide, ierbicide și cu îngrășăminte chimice. Toate acestea se regăsesc în grăsimea animalului și mai ales în carnea împănată cu fire de grăsime.

Bucățile grase de carne, atât de gustoase sunt prima cauză a infarctului miocardic. Ca să obțină îngrășarea rapidă a animalului, crescătorul l-a mai supus și unui regim intens de furajare cu concentrate tratate chimic, în special cu dietilstilbestrol, substanță cu incidență cancerigenă în special la femei, dar și la bărbați.

Dar cea mai ucigătoare parte a nefericitului animal astfel îngrășat o constituie măruntaiele, care trădează adeseori metodele inconștiente prin care s-au obținut creșterile rapide în greutate. Nu sunt deloc rare cazurile când controlul sanitar-veterinar interzice comercializarea acestora, îndeosebi a ficaților, găsiți ca purtători de tumori și abcese și îmbibați cu toxine mortale, în ciuda faptului că provin de la animale considerate de cea mai bună calitate.
La fel stau lucrurile și cu puii proveniți din marile crescătorii: carnea lor are un conținut inimaginabil de arsenic iar ficatul, organul purificator pentru întregul organism, geme de stilbestrol.

Ouăle din comerț care provin din productiile industriale si care de regulă raman nefecundate, nu au nici gustul celorlalte și nici calitatea lor nutritivă, deci exista o subtilă diferențiere de ordin biologic intre cele două categorii.

Puii din productiile industriale, cresc închiși în crescătorii uriașe, stau atât de înghesuiți unul întraltul în cuștile lor metalice încât practic nu au posibilitatea să facă nici o mișcare și sunt separați pe sexe de la vârstă fragedă. Găinile provenite din puii aceștia nu au fost fecundate niciodata astfel incat si acesta este un motiv pentru care calitatea oualor scade!

Bibliografie : Viata secreta a plantelor de Peter Tompkins si Christopher Bird

Scroll to Top