• Înscrierile la noi cursuri ABHEDA Yoga în București, Iași, Cluj, Brasov, Timisoara ...și în toată țara pentru începători se fac ACUM
  • pentru a primi informații si articole puteti trimite email-ul dv la abheda.yoga@gmail.com sau sms la 0788.377.773
  • suntem pe Facebook AICI
    • ...................Gataa ... citim ARTICOLUL....................

    Din ființa sa se revarsa permanent grația și beatitudinea divină

    Nityananda înseamnă “fericirea eternă” (nitya- etern și ananda- fericirea). Numele său era o definiție a stării sale, fiind mereu  în conștiința divină, în extaz divin.

    Această stare care îl reprezintă este descrisă de Swami  Muktananda în lucrarea sa „Maha  Siddha  Yoga  –  Secretele  căii  perfecţiunii”.


    “O, Bhagavan Nityananda, Maestrul meu, tu ai trăit într-o mare austeritate. Erai mereu înconjurat de nenumărate obiecte, dar mâinile tale nu le atingeau şi privirea ta nu se oprea asupra lor. Ai trăit într-un loc izolat, în jungla spre care, pe atunci, nu exista nici o cale de acces. Acum locul a devenit un sanctuar; astfel este încununată o existenţă de siddha.
    Cunoşteai trecutul, prezentul şi viitorul. Chiar dacă nu pronunţai decât un cuvânt, el nu era niciodată în zadar. Ai fost însăşi întruchiparea renunţării, tu cel cufundat permanent în plenitudinea extazului interior. Această trăire continuă a extazului lăuntric este starea firească a unui siddha.

    Erai permanent absorbit în beatitudine. Însuşi numele tău era o beatitudine (Nityananda înseamnă beatitudine eternă). Când râdeai, bucuria şi extazul emanau din fiecare celulă a fiinţei tale, ca şi cum corpul tău s-ar fi dezagregat sub presiunea acelei bucurii nesfârşite. Totdeauna ai vorbit în aforisme. Chiar dacă nu rosteai decât un cuvânt foarte scurt, era la fel de semnificativ ca un lung discurs. Câteodată rămâneai tăcut două-trei zile la rând. Acesta este extraordinarul mod de a fi al siddha-şilor. “

    A mai fost cunoscut sub numele de Bhagwan Nityananda.

     Originea sa este învaluită în mister

    Se spune că a fost găsit într-o pădure de către o bătrânică în jurul anului 1896. Bătrâna avea familie, dar l-a dus unei prietene care își dorea foarte mult  să aibă copii, dar nu putea ramane însărcinată. Aceasta l-a adoptat cu mare bucurie și i-a dat numele de Ram.

    Din nefericire, a murit când micuțul avea doar 6 ani.

    El a fost luat în grijă de avocatul la care lucra mama sa adoptivă. Deși nu era copilul său, acesta a simțit o atacție inexlicabilă față de el și dorința de a-l proteja. Astfel, l-a luat cu el în calatoriile sale. În timpul acestor călătorii, ajunși la un templul al lui Krishna, Ram a doventit că deține cunoștințe esoterice deosebite, fapt confirmat și de un astrolog care a spus că este o ființă cu un înalt nivel spiritual.

    În jurul vârstei de zece ani, ajuns in orașul sfânt Benares, Ram i-a povestit avocatului despre unele viziuni divine pe care le-a avut și că este timpul să se despartă pentru a se dedica spiritualității.

     A petrecut aproximativ 6 ani în Himalaya și apoi a s-a mutat în Kannangarh, unde a meditat într-o peșteră, dobandind starea de nirvikalpa samadhi.

    Pentru ca nu avea apa in apropiere, el a creat un curent de apă în peșteră, care din acel moment curge în continuu. Înca din acele timpuri situl a devenit un loc de pelerinaj numit Guruvan.

    Diferite forme de samadhi

    Samadhi, starea ultimă de extaz divin, este starea în care regăsim universul exterior în noi. Adica, ființa limitata devine una cu divinitatea. Scopul ultim al oricărui căutător spiritual este comuniunea deplină cu Dumnezeu. Omul ajunge să se simta liber, viu si fericit.

    Sunt mai multe forme de samadhi.

     Savikalapa  samadhi este prima etapă, cea superficială și reprezintă starea în care mai există modificări ale minţii. În această fază au loc analize şi sinteze, investigaţii şi raţionamente abstracte.

     Nirviklapla samadhi este starea în care omul transcede toate fluctuațiile mentale, adică atât gândurile, cât și emoțiile. Omul se simte liber, nelimitat și copleșit de beatitudinea divină. Când această stare devine continuă şi naturală, se atinge starea numită Sahajavastha, care este condiţia unui eliberat în viaţă.

    Dar, nu numai atât, yoghinul poate să păstreze această stare ca stare de fundal putând fi în același timp prezent în lume, mereu conectat la natura sa divină, la infinitul din inima sa. El se simte mereu liber, viu și fericit indiferent de circumstanțele exterioare.

    Mahasamadhi este suprema formă de identificare extatica cu Divinitatea. Este ultima etapă, cea mai înaltă a desăvârșirii conștiinței, care împlicâ însă totala depsrindere a conștiintei yoghinului de structurile inferioare. Deci, înseamnă ca yoghinul părăsește planul fizic, dar moartea sa este trăita lucid, pe deplin constientizata, ca o trecere in alt plan de conștiință superior, divin. Toți marii yoghini și ființele umane pe deplin eliberarte spiritual părăsesc planul fizic numai atunci când consideră aceasta oprtun și numai odata cu încheirea deplina a misiunii lor spirituale, divine.

    Ashramul din Ganeshpur-locul sfințit prin prezența sa

    După o lungă vreme de pelerinaj prin întreaga Indie a rămas să locuiasacă la Ganeshpuri pentru a-și îndeplini misiunea divină.

    Omul este necesar să caute calea cea mai scurtă şi mijloacele cele mai rapide pentru a se întoarce „acasă” – să transforme scânteia în flacără, să se contopească cu aceasta şi să se identifice cu marele foc care a aprins scânteia.

    Ashramul în care a locuit este un loc frumos, liniștit și senin. De îndată ce pășești în templu simți o stare de calm și seninătate coborând asupra ta. Binecuvântata pace a tăcerii este tangibilă aici. Oamenii vorbesc în șoapta doar atunci când este necesar pentru a nu perturba câtuși de puțin liniștea și pacea care domnesc aici.

    La poarta ashramului  devoții stăteau ore în șir la coadă indiferent de vreme pentru a ajunge sa aiba binecuvantarea sa. Devotamentul, dragostea și adorația care domnea în acest loc a facut din Ganeshpur un loc în care cerul se unea cu pământul, divinul cu profanul.

    Unul dintre discipolii săi spunea:

    „Din momentul în care Nityananda şi-a revărsat graţia asupra noastră, nu ne-am mai simţit limitaţi de timp. Într-adevăr, forţa sa spirituală ne ajută să transcendem timpul. Trăim un continuu prezent extatic. Acesta ne transformă din ignoranţi în iluminaţi.”

    Având cunoștințe de hindi, engleză, tamilă, telugu, malajă, kannada și maratie, i-a îndrumat pe căutători pe diferite căi în funcție de capacitatea lor.

    Nu a rămas nici o scriere de la el. Dealtfel, el nu s-a considerat ca fiind maestru sau aparținând unei căi spirituale. Nici nu a urmarit să aibă discipoli sau să vindece oameni. Cu toate acestea a fost foarte căutat și adorat de oamenii care fie căutau vindecarea, fie căutau eliberarea spirituală.

    Fiind permanent în starea de beatitudine divină, îi influența pe cei din jur pur și simplu prin prezența sa. Oamenii se vindecau de diverse boli beneficiind de harul sau. Toți devoții care ajungeau în prezența lui găseau pace și aveau un sentiment complet de împlinire.

    Grația emana din ființa sa și oferea oamnenilor suferinzi alinare, chiar și celor orbi sau cu diverse dizabilități. Prin prezența sa divina, prin privirea caldă și zâmbetul blând putea înlătura natura egoistă a oamenilor și îi îndrepta către divin.

    Toți cei care veneau se bucurau de oceanul de dragoste și pace care izvora din ființa sa.

    Ashramul era vizitat nu numai de adulți, ci și de mulți copii. Bhagwan a iubit foarte mult copiii și a oferit zilnic o masă gratuit pentru peste o mie de copii din satele din apropiere. El însusi se juca cu ei și le oferea dulciuri, jucării și hăinuțe.

    A părăsi planul fizic intrând în Mahasamadhi

    Bhagwan a dus o viață extrem de simplă, cu o practică spirituală asiduă.

    Spre finalul vieții a dedicat tot mai mult timp practicii spirituale și a ținut mult post negru, încât ajunsese să fie foarte firav.

    A anunțat cu două săptămani înainte că a venit timpul să părăsesca planul fizic. A rămas într-o stare de calm, strălucire și seninătate până la sfârșit.

    Pe 8 august 1961 a intrat în Mahasamadhi.

    Filmul despre Abheda Yoga Academy si Kundalini varianta rezumată - (20 min) Dacă doriți, AICI puteți găsi filmul intreg...