Sarmizegetusa Regia, o uriaşă metropolă dacică?

Aceasta afirmatie suna absolut incredibil acum un an, dar azi, ipoteza prinde contur! Rezultate de ultimă oră ale “arheologiei aeriene” arată că, de fapt, aria de extindere și de locuire a fostei capitale a dacilor depășește cu mult zona sacră și zona castrului roman, singurele vestigii săpate acolo de istoricii noștri în ultima jumătate de secol. Dacă teoriile se confirmă, am putea descoperi în Grădiștea de Munte o adevărată metropolă antică, cu nimic mai prejos decât cele mai frumoase orașe din Grecia și Roma începutului de mileniu!

Ştiri de “ultimă oră” despre vechii daci

Cercetări recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere și sca­nare aeriană a solului, la comanda televi­ziunii publice britanice BBC, pentru reali­zarea unui amplu documentar despre Im­periul Roman, scot la lumină informații inedite, care pun într-o cu totul altă lumină ceea ce știam despre daci și despre capi­tala lor, Sarmizegetusa. Interpretările fă­cute de specialiștii consultați de “Formula AS”, pe baza fotografiilor puse la dispo­ziția Muzeului de Istorie a Tran­silvaniei de către realizatorii documen­tarului, indi­că faptul că Sarmizegetusa nu era o simplă cetățuie, cum se credea, ci o metropolă în toată puterea cuvântului, dispusă pe terase tăiate pe vârful muntelui, după toate normele urbanismului vremii, de către cei mai pricepuți meșteri ai epocii antice, plătiți regește de Decebal și de înaintașii săi. În plus, eviden­țierea unor împrejmuiri romane necunoscute, aparți­nând, cel mai probabil, de ultima perioadă de locuire a Sarmi­zegetusei, indică existența unui castru cu mult mai mare decât se cunoștea până acum.

Vânătorii de comori

Când au început pre-documentarea filmărilor la pelicula “Imperiul pierdut al Romei”, prezentatorul englez Dan Snow, de la BBC, și experta în arheologie Sarah Parcak, de la Alabama State University din Alabama, habar nu aveau că urmau să schimbe radical teoriile specialiștilor din România referitoare la Sarmi­zegetusa Regia, vechea capitală a Regatului dac. Cei doi și-au bazat proiectul de televiziune pe rezultatele spectaculoase obținute anterior de Sarah în Egipt. Cu ajutorul imaginilor captate de sateliți și procesate de programe speciale de calculator (o teh­nologie impor­tată, aparținând acțiunilor de spionaj mili­tar), Sarah descoperise acolo peste 1.200 de situri arheologice necunoscute, de la temple de mult pier­dute până la noi piramide! Ca niște veritabili “vânători de comori”, cum le spun arheologii cu experiență celor care urmă­resc strict descoperirea de obiective spectacu­loase, și nu rele­varea sistematică a trecu­tului, cei doi prezen­tatori ai documentarului pro­dus de BBC sperau să gă­sească așa ceva și în ca­drul filmărilor la “Imperiul pierdut”. Prima țintă a fost, previzibil, Ro­ma, unde și-au îndreptat atenția asupra vechiului port care deser­vea capitala imperiului. Acolo, Sarah și Dan au activat lentilele sateliților în căutarea faimosului far din Por­tus, una dintre marile minuni ale lumii romane, care nu fusese încă descoperită. Cum, însă, din cauza nu­me­roaselor construcții moderne care acoperă locul ve­chiu­lui port din apropierea Romei, cercetarea trena, cei doi au decis să-și încerce norocul în vechea Dacie, regatul cucerit de Împăratul Traian la 106 e.n. În Mun­ții Orăștiei, Dan și Sarah s-au lovit însă de o problemă pe care nu o avuseseră nici în Egipt, nici la Roma, vegetația extrem de densă care acoperă vestigiile din jurul Sarmizegetusei dacice fă­cea, practic, imposibilă folosirea imaginilor satelitare. În locul unor ruine, sateliții nu vedeau decât marea de verde crud ce aco­peră munții sacri ai dacilor.

Simularea celor două castre romane, de la Sarmizegetusa Regia, în viziunea documentarului BBC

Rezultate impresionante…

Pentru a putea pătrunde, totuși, misterele Sarmize­getusei dacice, producătorii documentarului BBC au apelat la cercetătoarea româncă Ioana Oltean, de la Exeter University, din Marea Britanie. “Cei de la BBC m-au contactat ca specialist în arheologia Daciei. Ştiau de car­tea mea «Dacia: Landscape, Colo­ni­za­tion, Roma­nisa­tion», publicată în 2007. În­tâmplarea a făcut să fiu specia­listă și în arheologie aeriană și, de pe această poziție, am putut să le ofer o con­sultanță mai com­plexă. BBC își dorea ca documentarul să obțină informații ar­heo­logice inedite, ca­re să fie de folos cer­cetărilor de la sol. Eu, care efectuasem zboruri de recunoaș­tere arheologică aeri­a­nă în Ro­mânia, știam că la Sar­mizegetusa Regia urmele ar­heo­logice sunt acoperite de păduri, deci nedetectabile din satelit. De aceea, le-am suge­rat celor de la BBC să folosească singura tehnologie capabilă să «vadă» prin coroana copa­cilor, și anume LIDAR, o tehnologie care folosește raze laser pro­iectate de pe un avion special”, ne relatează Ioana Oltean.

Practic, sistemul LIDAR (Light Detection and Ran­ging) penetrează vegetația, indiferent cât e de den­să. Tehnologia fusese folosită cu succes de arheologii care au descoperit orașul maiaș Caracol. Acolo au fost de ajuns patru zile pentru ca tehnologia să le ofere ar­heologilor o hartă mult mai detaliată decât ceea ce obținuseră după un sfert de secol de cercetări la sol! Acum, în cazul Daciei, bugetul pus la dispoziție de BBC a permis închirierea unui avion cu tehnologie LIDAR, care a survolat Grădiștea de Munte.

Ineditul descoperirii de la Grădiștea de Munte e confirmat și de Ioana Oltean. “Imaginile care mi-au fost tri­mise dădeau suficientă siguranță pen­tru identificarea a cel puțin o circum­va­lație de mari dimensiuni, până atunci necunoscută în zona fortificației de pe Dealul Grădiștei, și care acum se știe că a fost construită de către armata romană de ocupație. Desigur, mai există și alte date noi despre situl din Dealul Grădiștei. Chiar în momentul de față, procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curând oferite de către BBC…”, ne-a explicat cerce­tătoarea româncă de la Exeter Uni­versity. Noi surprize ar putea apărea dintr-un moment în altul în legătură cu Sarmizegetusa dacică!

Primul castru roman, cel mare, descoperit de BBC, în comparație cu castrul cel nou, despre care aveau cunoștință arheologii români

Un final nefericit

Prezentarea rezultatelor de la Grădiștea de Munte în cadrul documentarului “Imperiul pierdut al Romei”, difuzat în țara noastră în primăvara acestui an, este, din păcate, dezamăgitoare. Superficiali în descrierea dacilor, pe care îi categorisesc drept “barbari”, fără nici o altă nuanță sau explicație, și preocupați doar de emfaza forței civilizatoare a Imperiului Roman, Dan Snow și Sarah Parcak se mulțumesc să constate pre­zența unui castru roman de dimensiuni mult mai mari decât cel cunoscut înainte de rezultatele LIDAR, cas­tru pe care, prezentat într-o simulare în plan drept, com­plet contrastant cu culmile și diferențele de nivel de la fața locului, îl populează cu barăci romane, expli­când prin aceasta că Traian a lăsat în Sarmize­getusa tru­pe numeroase pentru a putea impune pacea în zonă… Dar chiar dacă filmul lui Dan Snow a înșelat așteptările publicului românesc, rezultatele relevate de scanarea LIDAR – o direcție importantă asumată de proiectul BBC – sunt acum la îndemâna specialiștilor din România și pot fi folosite pentru a înțelege, cu adevărat, realitățile Sarmizegetusei dacice pre și post-romane.

Urbanismul dacic depășește orice închipuire

Informațiile puse la dispoziție de ima­ginile obținute de BBC, plus o serie de alte argumente incontestabile, la care a avut ac­ces de-a lungul anilor, în timpul cerce­tărilor sale, l-au ajutat pe dr. Alexan­dru Diaco­nes­cu, arheolog de epocă ro­mană și confe­ren­țiar în cadrul Facultății de Istorie a Univer­sității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, să structureze o cura­joasă teorie legată de ca­pitala regatului dac. “Viziunea noastră până acum era că Grădiștea de Munte va fi fost o cetățuie ca toate celelalte, o cetățuie în care lo­cuiau câteva zeci de oameni, așeza­rea civilă întinzându-se pe platourile secun­dare și la poalele dealului. Or, Grădiș­tea e altceva! Sarmizegetusa dacică a fost, de fapt, un oraș, ceea ce nu ne vine prea ușor să credem, după ce am tot citit că între ziduri nu erau decât câteva sanctuare și cam atât. S-a găsit acolo, în două-trei clădiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depășește cantitativ tot fierul din Europa așa-zis barbară. Ai, la Sarmi­zegetusa, cea mai mare producție indus­trială din Europa, după Grecia și Roma! Recent, Simion Ştefan, în cartea sa de­dicată războaie­lor lui Domițian și Traian cu dacii, re­dactată în franceză, arăta că la Sarmi­zegetusa Regia a existat o locuire foar­te mare, pe care o plasează aproxi­mativ pe toată culmea dealului Grădiștei. În plus, el intuiește că incinta cetății daci­ce trebuie să fi fost mult mai extinsă, însă, fără date suplimentare, planurile propuse de Simion Ştefan sunt inexacte… Dar acum, iată, intervin aceste fotografii plătite de englezii de la BBC: iar imaginile LIDAR arată că, în afara unui castru roman cunoscut, se mai văd urmele încă unui castru, precum și numeroase alte con­strucții. Se dis­ting detaliile unui urbanism dacic care depășește orice închipuire”, spune, entuziast, dr. Ale­xandru Dia­conescu, în timp ce îmi arată fotografiile surprinse de avionul echipat cu tehnologia LIDAR.

În 102, când, după primul război cu regele Dece­bal, împăratul Traian a impus condițiile pentru înche­ierea păcii, prima dintre ele a fost expulzarea din Da­cia a arhitecților, a inginerilor și a instructorilor mili­tari, îmi spune Alexandru Diaconescu. “Asta îl durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori militari care îi ajutaseră pe daci să lupte bine contra romanilor și erau ingineri și arhitecți pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot ceea ce însemnau arhitectura și fortificațiile vremii”. “Având monopol pe metalele prețioase, Decebal era atât de bogat că nici nu avea nevoie de monedă proprie. Ce să facă el cu o monedă pe care să scrie «Decebalus per Scorilo»? Dacii copiau la perfecție moneda romană și, astfel, practic, ei îi plăteau în «valută forte» pe acești specialiști străini, despre care vorbește punctul 1 al tratatului de pace din 102. Când se întorceau acasă, specialiș­tii angajați de regii daci mergeau cu bani frumoși «și fără miros», câștigați peste Dunăre. Unde mai pui că monedele dacilor erau făcute din metale de calitate, din argint mai bun decât cel de la Roma…”, își con­tinuă raționamentul Alexandru Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte strânse cu cetățile pontice și cu lumea greacă și s-au folosit din plin de experți și specialiști din cetățile prietene. “Elitele dacilor nu erau străine de principiile urbanismului clasic. Recent descoperitul oraș getic, datând din se­colul III înainte de Hristos, de la Sboryanovo, în Bulgaria, este posibilul predecesor al Sarmizegetusei dacice. Întreg situl, inclusiv celebra necropolă de la Sveștari, ocupă aproape 100 de hectare și este situat imediat la sud de Ruse”, argumentează profesorul Diaconescu.

Totul are o anvergură incredibilă față de ceea ce știam anterior”
Primele cercetări arheologice din 1922-1924, de la Grădiștea de Munte, ale profesorului D.M. Teodorescu

“Fotografiile aeriene deschid o nouă perspectivă în înțelegerea lumii dacice, pentru că avem de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre construcții pe terase cu un amplu sistem de canalizare și despre ziduri cu corecție optică, pen­tru care s-au folosit însemne grecești. Pe fotografii se văd clădiri dincolo de zona cunoscută până acum. Totul are o anvergură incredibilă față de ceea ce știam anterior”, consideră Alexandru Diaconescu.

“Noile fotografii arată că sunt două castre romane și o incintă dacică, mult mai mare, care cuprinde o acropolă rectangulară și o agora, unde sunt sanctua­rele. Apoi, foarte spectaculos este faptul că marele drum procesional continuă mult spre vest, pe sute de metri. Către vest se văd, de altfel, mai multe clădiri monumentale de piatră de o parte și de alta a dru­mului, despre care nu știam nimic înainte”, remarcă profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de la BBC. “E un drum neobișnuit, pentru că este de o lă­țime impresionantă, în comparație cu drumurile ro­mane normale, care erau foarte înguste, cât să treacă un car, doar cele principale atingând 12 metri lățime. Plus că drumul dacic era pavat cu blocuri de piatră atât de fină, că parcă ar fi fost calupuri de lut tăiate cu sabia. Nu poate fi decât un drum ritualic, căci nu­mai la ceremoniile religioase mergi cu două sau trei care unul lângă celălalt. Către sud-est, din marele drum procesional pornește, perpendicular, un drum, probabil paralel cu cel care ducea la una dintre porțile cetății dacice. Aceste căi, care se încrucișează în unghi drept, sunt specifice urbanismului ele­nistic. De altfel, și poarta de sud-est a incintei dacice, și turnul hexagonal de curtină au fost construite, conform cercetărilor ar­heologice, din blocuri fasonate conform teh­nicilor edilitare elenistice. Această in­cintă ar trebui urmărită de arheologi pas cu pas, căci nu pare să fi avut un traiect regulat”.

Dacă scanarea LIDAR a reușit să eli­mine, virtual, pădurea care acoperă vesti­giile antice, în realitate, arheologii vor tre­bui să facă efec­tiv acest lucru, pentru a pu­tea săpa vechea Sar­mizegetusa. “Este evi­dent că prima mă­sură care trebuie luată este defrișarea pădurii care a invadat rui­nele capitalei dacice”, au declarat la unison mai mulți specialiști con­sultați de “For­mula AS”, care consideră că, în acest caz, argumentele istorice trebuie să primeze înaintea oricărui alt tip de argu­mente, ecologiste, de exemplu.
“Formula AS” a pus laolaltă informațiile cele mai importante, revelate de-a lungul timpului de săpăturile de la Grădiștea de Munte, cu rezultatele recentei scanări lidar pentru a demonstra cât mai clar adevărata dimensiune a Sarmizegetusei dacice, despre care se știau prea puține înainte de documentarul BBC

Sarmizegetusa trebuie să fi avut o parte înconjurată de zid, cu edificii publice și reședinte de lux, “orașul de sus”, și alta mult mai largă, “orașul de jos”, spune Alexandru Diaconescu. Un bun exemplu de astfel de oraș, ridicat pe terase susți­nute cu ziduri, este Pergamon, în Asia Mică. “Sus erau re­șe­dința regală și tem­plele, apoi, pe terasele următoare, sunt ampla­sate piețe publice și edificii de cult, iar mai jos, începe locuirea civilă”, își imaginează profesorul Diaco­nes­cu fru­moasa capitală a dacilor. Cu doar un an în urmă, îna­inte de documentarul celor de la BBC, un astfel de vis ar fi părut curată nebunie…

 

Sursa: articol de Ciprian Rus preluat de pe:

SARMIZEGETUSA REGIA – Noutăţi spectaculoase despre fosta capitală a dacilor

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top