Transformă-ți viața prin Yoga Tradițională! Un nou curs la Abheda Yoga cu Leo Radutz. Înscrierile se închid curând! Rezervă-ți locul la curs acum (prima ședința GRATUITĂ) și fă primul pas către o variantă mai bună a ta AICI!
<>Inca din timpuri stravechi, fiintele umane au folosit simboluri pentru a-l denumi pe gurul suprem, iar cel mai folosit simbol de acest gen a fost Surya, sau maretul Soare. Una dintre cele mai frumoase mantre vedice cunoscuta sub numele de Gayatri Mantra este adresata sorelui ca fiind „cel care ne ilumineaza mintile.”
In Yoga sutra (capitolul unu, versurile 24-26), Patanjali vorbeste despre Ishvara ca despre gurul primordial, invatatorul tuturor invatatorilor, ca fiind Ishvara. Acesta, bineinteles ca nu este un om, el reprezinta acea stare inalta de constiinta, care ne transforma din indivizi obisnuiti aflati intr-o stare egotica, catre o stare de transcendenta si nemarginire.
Din punct de vedere mitologic, Salutul Soarelui sau Surya Namaskar isi are originea in povestea Zeului Maimuta sau Hanuman, eroul din epopeea indiana Ramayana, care era fascinat de Surya inca de la nastere. Cand era copil, a vazut Soarele sus pe cer, si a crezut ca este un fruct luminos de mango. Folosindu-si puterile supranaturale, s-a intins pana la cer si apu<>cand Soarele cu mainile care i se lungisera peste masura, l-a indesat in gura si a inceput sa-l mestece, producand din aceasta cauza un intuneric total, care bineinteles i-a alertat pe toti zei. Soarele ii ardea gura, dar incapatanata maimuta nu a vrut sa-i dea drumul, astfel incat Lordul Indra a fost silit sa arunce cu fulgerul sau de diamant (varja) in barbia lui Hanuman. Abia atunci, a reusit sa-i deschida gura lui Hanuman, eliberand Soarele, si redand lumina intregului univers. Insa fulgerul (vajra) l-a ranit pe Hanuman, de fapt i-a rupt barbia (hanu) de unde i se si trage aceasta porecla, ca fiind „ cel cu barbia rupta”. Zeii suparati, i-au retras temporar puterile lui Hanuman, dar, deoarece erau intristati de accidentul suferit de acesta, i-au dat puterea speciala a tariei, a vitezei, a schimbarii formei, o memorie prodigioasa, si calitatile unui adevarat devot al lui Dumezeu, toate aceste puteri fiindu-i restituite in viitor cand il va intalni si servi pe Lordul Ram.
Intre timp, Hanuman crestea si avea nevoie de educatie. „De ce nu il intrebi pe Surya?” i-a sugerat mama sa, Anjana. „El isi conduce caleasca pe cer in fiecare zi, si vede si stie tot ceea ce se petrece in lume. El cunoaste scripturile sacre si zboara mai sus si mai departe decat o poti face tu. Sunt sigura ca deja a uitat micul incident cu fructul de mango, de cand tu erai copil.”
Asa ca Hanuman l-a rugat pe Surya sa-i fie profesor, dar Surya l-a refuzat. El il iertase pe Hanuman pentru ca incercase sa-l manance, dar i-a spus: ”Am o foarte multe de facut, si nu am timp de nimic. Eu trebuie sa ma misc mereu, nu pot sa ma opresc sa te invat pe tine, si in afara de asta, cum as putea sa te invat, in timp ce calatoresc?”
„Ce-ar fi daca as merge si eu cu tine?” l-a intrebat Hanuman. „Ma vei primi ca discipol atunci?”
„Nu vei fi in stare, replica Surya, „dar fie, sunt de acord.”
<>Hanuman a zburat si i s-a alaturat lui Surya in drumul lui pe bolta cereasca. Surya care aprecia perseverenta la un discipol, a inceput sa-si expuna invataturile pe masura ce isi parcurgea traseul sau zilnic. Hanuman statea mereu cu fata catre invatatorul sau, ceea ce insemna ca mereu calatorea cu spatele inainte, dar oare nu asa trebuie, sa-ti respecti profesorul?
Intr-un fel, acest mers cu spatele al lui Hanuman, se afla la originea salutului soarelui (Surya namaskar). Daca va ganditi la miscarile pe care le faceti in timpul executiei lui, veti observa ca va miscati din fata inspre spate, si trebuie sa va reintoarceti din nou pe partea din fata a izoprenului, pentru a continua cu o noua serie de miscari.
Hanuman era un discipol atat de silitor, incat intr-o singura saptamana a reusit sa invete Vedele in intregime. Surya era foarte multumit de progresele sale si i-a refuzat lui Hanuman orice plata, spunandu-i: „Vazand un student devotat, cum progreseaza in invatatura, este in sine un act de rasplata.”
„Bine,” spuse Hanuman,” atunci pot sa-ti ofer multumirea mea si namaskar (resunostinta speciala).”
Si astfel a luat nastere ciclul de miscari denumite surya namaskar, ca urmare a guru dakshina pe care Hanuman a oferit-o lui Surya.
Din punct de vedere istoric, surya namaskar, s-a dezvoltat din practica de dimineata efectuata la rasaritul soarelui, pentru a-l onora pe Surya, ca sursa de energie si lumina pentru intreaga lume. In anul 1920, Raja din Aundh, introduce o serie de miscari fizicee ale salutului soarelui in scolile din micutul sau regat, din regiunea Mahrashtra, India, si publica o brosura in care sfatuia pe toata lumea, copii, si adulti sa adopte aceasta practica care este extrem de benefica pentru sanatatea fizicica sic cea spirituala.
Astazi, cei mai multi dintre cei care studiaza yoga, invata salutul soarelui inca de la primele lectii de yoga, fiind considerat un exercitiu extrem de benefic pentru intregul organism.
Un ciclu intreg al salutului soarelui cuprinde de obicei o serie de 12 miscari, corpul deplasandu-se din fata catre spate si inapoi. Pentru ca practica sa fie cat mai inspirata, ne putem imagina ca pe masura ce executam surya namaskar, in fata noastra se afla maestrul nostru, dar nu orice maestru, ci chiar Ishvara, cel care ne ghideaza si ne lumineaza viata si universul, exact asa cum Surya o face pentru intreaga lume, iar noi ii oferim fiecare miscare cu dragoste si recunostinta.
Dupa un articol de Zo Newell, https://yogainternational.com