Codexul Rohonczi

Codexul Rohonczi – o mărturie exceptionala despre statul dac, valah și alfabetul dac cu 150 de litere

O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoșilor noștri.

Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus.

De la daci nu au rămas izvoare scrise.
Prea puține se știau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor.

Dacia a fost cotropită de romani în proporție de numai 14% și pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani.
86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman.

O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, și se citește de jos în sus.

Vorbește despre despre vlahi și regatul lor.

Mulți au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris.

Dăruită de un grof  în 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existența în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele.
Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiințe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiințe a Ungariei, în 1838. Nu se știe prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor.

“Scriere secretă”

După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul:

“Se găsește în Arhivele Academiei de Ştiințe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze până acum. Şi eu am Încercat”.

Literele sunt asemănătoare scrierii grecești. M-am gândit că seamănă și cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungurești, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”. După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observațiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.

Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana) , cu caractere moștenite de la daci.
“Sunt semne care au aparținut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective.
Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune aceasta. Solii și cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 șiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice și religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece și rugăciuni, care include 86 de miniaturi.

Consemnează înființarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. “Sunt informații despre organizarea administrativă și militară a țării ce se numea Dacia.
Avea hotarele de la Tisa la Nistru și mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina – cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc. “Jurământul tinerilor blaki”.

Codexul conține și versurile unui cântec de luptă, numit “Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor:

O viață, tăciunele Şarpelui, puternic veghetor,/
Înșelator, să nu primești a te uni/
Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/
Vei fi/ Cântecul cetății aud îndelung/
Mergeți vioi, jurați pe caciulă, pe puternica caciulă!/
Să juri cu maturitate și cu convingere!/
Să fiu ție putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/
Alesul jurământ prețuiește șoimul tău, mergi cu jurământ puternic!

Cine a scris misteriosul Codexul Rohonczi?
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele și Rohonczy sau Rohonc, în toate combinațiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit și încă nedescifrat în mod convingător.
Este numit după orășelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei.
Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultății de Filologie, secția Română-Istorie, din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, promoția 1963.
Lucrarea de licență și-a luat-o în arheologie. E membră UNESCO din 1983. Mulți ani a condus șantiere arheologice în Oltenia, Muntenia și Moldova.
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu și epoca dacică. Şi-a prezentat lucrările la conferințe în țară și în străinătate: Austria, Franța, Germania, Italia, Israel.
Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, și în Danemarca, unde a studiat scrierea runică. Aceste fapte nu sunt secrete.

 

Scroll to Top