In filozofia zen budistă, aparținând culturii japoneze, există un simbol foarte cunoscut denumit enso, care a devenit între timp, imaginea emblematică a artei caligrafice japoneze.
Cercul care este desenat dintr-o singură mișcare neîntreruptă și care poate fi închis sau deschis, se nunește enso, și exprimă momentul în care mintea este liberă și lasă corpul să creeze.
Enso simbolizează iluminarea absolută, puterea, eleganța, universul și nu în ultimă instanță, vidul (mu). El este caracterizat de un curent minimalist ce izvorăște din estetica japoneză.
Caligrafia japoneză in cerneală (sumi) care include desenarea acestui simbol este o formă de practică spirituală, o disciplinare a minții și a corpului. Uneltele folosite sunt aceleasi ca și cele folosite în caligrafie, se folosesc pensule de diferite dimensiuni și o hârtie speciala din orez, foarte fină (washi).
Cercul enso, este desenat de cele mai multe ori deschis sau incomplet, permițând mișcarea și dezvoltarea, ceea ce caracterizează ideea de wabi-sabi, sau frumusețea imperfecțiunii. Când cercul este închis, reprezintă perfecțiunea, asmenea formelor perfecte ale lui Platon, motiv pentru care cercul a fost folosite de secole în construcții sau în modelele cosmologice.
În mod obișnuit, artistul sau persoana care desenează enso o face cu o singură mișcare, fluidă. Când este desenat în acord cu sosho, (stilul Japonez de caligrafie) trăsătura de pensulă este de obicei rapidă. Odată ce enso a fost trasat, acesta nu mai poate fi schimbat! El evidențiază caracterul său creator și contextul în care a fost creat, chiar dacă a avut loc într-o perioadă foarte scurtă de timp.
El poate simboliza golul sau preaplinul, prezența sau absența. În enso trebuie să fie conținute toate lucrurile sau, din contră, ele trebuie sa fie excluse dincolo de limitele acestui cerc. Enso, după cum am mai spus, este un simbol al iluminarii (satori) sau o uneori poate fi o reprezentare a Lunii, care , la rândul ei, semnifică iluminarea, așa cum se menționează într-un proverb Zen: ”Nu confunda degetul îndreptat câtre luna cu însăși luna”. (Cu alte cuvinte, doctrinele, învățăturile sau explicațiile având rolul de a călăuzi pe cineva către iluminare nu trebuie să fie confundate cu însăși iluminarea).
Desenarea enso-ului este o practică spirituală care poate fi efectuată în fiecare zi, și desăvârșită pe parcursul întregii vieți.
Această practică spirituală care aparține caligrafiei japoneze, mai este denumită hitsuzendo (calea penelului). Enso exemplifică diferite variații ale perspectivei și esteticii japoneze wabi-sabi, precum: fukinsei (asimetrie, iregularitate), kanso (spațialitate), datsuzoku (libertate), seijaku (liniște) shizen (natural, fără pretenții) și yugen (subtil, profund grațios).
În Zen Budism se crede că atunci când cineva desenează enso, acesta îi dezvăluie în mod complet caracterul, astfel, doar o persoană care este realizată spiritual poate desena un adevărat enso.
Enso pare a fi usor de pictat sau desenat, dar numai câțiva pictori sunt cunoscuți ca excelenți creatori ai acestui simbol, prin acest fapt ei dovedindu-și măiestria Zen.