Micul Suflet și Iertarea – Miracol în mijlocul vieţii

Viața ca o cale spirituală, ca un plan dintr-un alt plan, într-o lume plină de Ființe care sunt Aceeași ființă.

Acela care e mulțumit cu lupta contrariilor, cu zbuciumul continuu al plusului și minusului (sigură fiind, aici, doar schimbarea). El crede că pentru a fi fericit trebuie să fii mai puternic și tot mai puternic, neobservând că oricât de puternic ai fi, întâlnești, în cele din urmă, o putere contrară mai mare decât a ta. Micul suflet și iertarea ne va ajuta să aflăm cum putem fi fericiți, și fără zbucium.

Dar în “ochiul uraganului”, care este, de fapt, Inima noastră divină, Esența noastră ultimă, contrariile nu au nici o putere și noi putem să înțelegem cu adevarat Viața ca pe o manifestare a Lui, atât în Plus cât și în Minus fiind Aceeași ființă, iar din ochii oricui privindu-ne chiar El, șăgalnic și iubitor, urmărind drumul nostru până la comoara din noi, care este tot El.

Orice ființă pe care o percepem, este de fapt, un Sine Suprem deghizat cu o mască oarecare.
De aceea a fi răi, violenți sau neadevărați față de oricine este o mare greșeală, fiindcă oricine este Sinele, ființa Supremă, care este, de fapt, și natura noastră reală, permanentă, dar, uneori, ocultată.

Parabolă despre Miracol în mijlocul vieții

– Poți să alegi să fii orice Parte din Dumnezeu dorești, i-am spus Eu Micului Suflet.

– Tu esti Divinitatea Absolută care se trăiește pe Ea Însăși ca experiență. Ce Aspect al Divinității dorești să trăiești acum ca experiența de a fi Tu?

„- Vrei să spui ca am posibilitatea de alegere?”, a întrebat Micul Suflet.

Și Eu am răspuns:

„- Da. Poți alege să trăiești ca experiență în tine, ca tine și prin tine, orice Aspect al Divinității”.

„- Bine”, a spus Micul Suflet, „Atunci aleg Iertarea. Vreau să trăiesc experiența Sinelui meu ca acel Aspect al lui Dumnezeu numit Iertare Totală”.

Ei bine, după cum îți poți închipui, aceasta a creat o situație specială.

Nu era nimeni pe care să-l ierți. Tot ceea ce am creat Eu este Perfecțiune și Dragoste.

„- Nimeni pe care să-l ierți?”, a întrebat Micul Suflet, parcă nevenindu-i să creadă.

„- Nimeni”, am repetat Eu.

„- Privește în jurul tău. Vezi vreun suflet care să fie mai puțin perfect, mai puțin minunat decât tine?”

La aceste vorbe, Micul Suflet a privit în jurul lui și a fost surprins să constate că era înconjurat de toate sufletele din rai. Ele veniseră de departe, din întreaga Împărăție, deoarece auziseră că Micul Suflet purta o extraordinară conversație cu Dumnezeu.

„- Nu văd pe nimeni care să fie mai puțin perfect decât mine!”, a exclamat Micul Suflet.

„- Atunci, pe cine să iert?”

În clipa aceea, un alt suflet a ieșit din mulțime.

Jocul Divin

„- Poți să mă ierți pe mine”, a spus Sufletul Prietenos.

„- Pentru ce?”, a întrebat Micul Suflet.

„- Voi veni în viitoarea ta viață fizică și voi face ceva pentru care tu va trebui să mă ierți”, a răspuns Sufletul Prietenos.

„- Ce anume ai putea să faci tu, o ființă de Lumină atât de Perfectă, încât să mă determini să vreau să te iert?”, a vrut să știe Micul Suflet.

„- O”, a zâmbit Sufletul Prietenos, „sunt sigur că o să inventăm noi ceva”.

„- Dar de ce ai vrea tu să faci acest lucru?”. Micul Suflet nu putea să-și dea seama de ce o ființă de o asemenea perfecțiune ar dori să își încetinească vibrațiile atât de mult încât să facă, într-adevăr, ceva „rău”.

„- Simplu”, a explicat Sufletul Prietenos, „aș face-o pentru că te iubesc. Vrei să traiești experiența Sinelui tău ca fiind Iertător, nu-i așa? Mai mult decât atât, tu ai făcut același lucru pentru mine”.

„- Așa am făcut?”, a întrebat Micul Suflet.

„- Bineînțeles. Nu-ți amintești? Amândoi, tu și cu mine am fost Tot Ceea Ce Este. Noi am fost Susul și Josul, și Stânga și Dreapta. Noi am fost Aici și Acolo, Acum și Atunci. Noi am fost Mare și Mic, Mascul și Femelă, Bine și Rău. Noi am fost, cu toții, Tot Ceea Ce Este.

Și noi le-am făcut toate acestea prin înțelegere, astfel încât fiecare dintre noi să poată trăi experiența de noi înșine, ca Cea Mai Grandioasă Parte a lui Dumnezeu. Pentru că noi am înțeles că …

În mod obișnuit, în absența a ceea ce Noi Nu Suntem, ceea ce Noi Suntem, NU este.

În absența lui “rece”, noi nu putem fi “calzi”. În absența lui “trist”, noi nu putem fi “bucuroși”; fără ceea ce se numeste “rău”, experiența a ceea ce noi numim “bun”, în mod obișnuit, nu poate exista.

Pentru multe ființe, dacă alegem să fim un lucru, trebuie să apară, undeva în univers ceva sau cineva opus lui, pentru a-l face posibil”.

A fi, însă, în mijlocul contrariilor, în Inima Divină, ne ferește de a face jocul acestora, care au schimbarea drept lege permanentă.

A fi “în lume, dar nu al lumii” ne dă fericirea Lui, eternă, imuabilă, care nu este supusă devenirii și care este singura comoară nepieritoare.

Şi aceasta este Calea de a fi Noi Înșine, naturali, firești, autentici, netrăind altceva decât Adevărul din Noi, prezent în oricine și oricând, ca un fundament al Creației.

Sufletul cel Prietenos a explicat apoi că acei oameni sunt Îngeri Speciali ai lui Dumnezeu și că aceste condiții sunt Darurile lui Dumnezeu.

„- Nu-ți cer decât un singur lucru în schimb”, a declarat Sufletul cel Prietenos.

„- Orice! Orice”,a strigat Micul Suflet. Era impresionat să afle că putea trăi experiența fiecărui Aspect Divin al lui Dumnezeu. Acum, el a înțeles Planul.

„- În momentul în care dau în tine, când te lovesc”, a spus Sufletul cel Prietenos, „în momentul în care îți fac tot ce se poate imagina a fi mai rău – chiar în acel moment … amintește-ți Cine Sunt Eu cu Adevarat.”

„- O, n-am să uit!”, a promis Micul Suflet.

„- Am să văd în tine perfecțiunea care te învăluie acum și-mi voi aminti întotdeauna Cine Ești”.“

după “Conversații cu Dumnezeu”, de Neale Donald Walsch
redactarea finală a acesti text a fost realizată de profesorul Leonard Rădutz.