Î: îmi este permis să te întreb cum ai reușit tu să treci dincolo de minte?

M: Prin grația gurului meu.

Î: Ce formă a luat grația sa?

M: Mi-a spus ce este adevărat.

Î: Ce ți-a spus?

M: Mi-a spus că eu sunt Realitatea Supremă.

Î: Şi ce ai făcut în privința asta.

M: Am avut încredere în el și am ținut minte.

Î: Asta este tot?

M: Da, mi-am adus aminte de el. Mi-am amintit vorbele lui.

Î: Vrei să spui că aceasta a fost de ajuns?

M: Ce trebuie făcut mai mult? N-a fost ușor să-mi aduc aminte de guru și de cuvintele sale. Sfatul meu pentru tine este chiar mai puțin dificil - amintește-ți doar de tine însuți. "Eu sunt" este suficient să-ți vindece mintea și să te ducă dincolo. Nu-ți trebuie decât puțină încredere. Eu nu te îndrum greșit. De ce aș face-o? Vreau eu ceva de la tine? Eu îți doresc binele - asta este natura mea. De ce te-aș îndruma greșit? Bunul simț îți va spune de asemenea că pentru a-ți împlini o dorință tu trebuie să-ți menții mintea asupra ei. Dacă vrei să cunoști adevărata ta natură, trebuie să te ai pe tine însuți în minte tot timpul, până când secretul ființei tale va fi revelat.

Î: De ce ne-ar aduce amintirea de sine la realizarea de sine?

M: Pentru că ele nu sunt decât două aspecte ale aceleiași stări. Amintirea de sine este în minte, realizarea de sine este dincolo de minte. Imaginea din oglindă este a chipului de dincolo de oglindă.

Î: Destul de rezonabil. Dar care este rostul?

M: Ca să-i ajuți pe alții, tu trebuie să fii dincolo de nevoia de ajutor.

Î: Tot ce vreau este să fiu fericit.

M: Fii fericit dacă vrei să faci pe alții fericiți.

Î: Să-i lăsăm pe ceilalți să-și poarte singuri de grijă?

M: Însă, domnule, nu sunteți separați. Fericirea pe care nu o poți împărtăși este contrafăcută. Numai ceea ce poate fi împărtășit este cu adevărat dezirabil.

Fragament din  “Eu sunt Acela” de Nisargadatta Maharaj