Optimismul – medicamentul secolului XXI

Atitudinea noastră ne influențează viața mai mult decât s-ar crede. Optimiștii sunt mai sănătoși, mai fericiți, și au mai multe șanse să trăiască până la adânci bătrâneți.

Rafalele reci de vânt, șuvoaiele ploii și cerul acoperit de nori plumburii compun un tablou sumbru al toamnei. Însă, dacă privim lucrurile dintr-o altă perspectivă, descoperim dintr-odată că acest anotimp ne oferă o multitudine de posibilități: mergem mai des la teatru și la concerte, ne întâlnim mai des cu familia și cu prietenii, redescoperim bucuria căminului, cu o cană de vin băută la gura sobei.

La fel ca aproape toate evenimentele din viața noastră, toamna are, și ea, două fețe. Depinde de noi pe care din ele alegem s-o vedem. Așa cum a spus-o cândva Winston Churchill: “Optimistul vede în orice obstacol o oportunitate, în vreme de pesimistul vede în orice oportunitate un obstacol.” În aceste câteva cuvinte, el a reușit să definească perfect esența optimismului (în limba latină, “optimum” = “cel mai bun”): încrederea nestrămutată într-un deznodământ fericit.

Există însă și dezavantaje. În societatea noastră, oamenii cu probleme se bucură de mai multă atenție decât cei care au mereu zâmbetul pe buze. Angajații perpetuu bine dispuși riscă să trezească suspiciunea că le merge prea bine și nu dau tot ce pot la locul de muncă. Iar cine rămâne încrezător, chiar și în situații complicate, este îndată etichetat drept naiv și lipsit de experiență. Pe nedrept – deoarece optimismul reprezintă, în numeroase împrejurări, o valoroasă resursă personală, capabilă să ne asigure succesul. O dovedesc studii efectuate cu participarea unor persoane de vârsta a treia și paciente cu cancer mamar, a unor studenți, călugărițe și prizonieri de război. Toate au ajuns la aceeași concluzie: oamenii mai siguri pe ei și cu mai multă încredere în viață nu se lasă doborâți de nereușite și își regăsesc mai ușor echilibrul, după ce au suferit o lovitură a sorții. Ei sunt mai rezistenți la stres, în comparație cu pesimiștii, au un sistem imunitar mai puternic, rezultate mai bune la analizele de glicemie și colesterol și se refac mai repede după o intervenție chirurgicală dificilă, ca de exemplu aceea de bypass.
Mai mult chiar, dintr-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Harvard reiese că optimiștii se confruntă cu un risc mai mic de deces survenit ca urmare a unui infarct sau a unui accident vascular cerebral. Iar colegii lor de la Universitatea din Zürich au observat că modul cum ne evaluăm propria sănătate se răsfrânge nemijlocit asupra speranței de viață. Așadar, cei ce răspund cu “foarte bine” la întrebarea “Cum vă simțiți, în general?” vor trăi mai mult decât cei ce răspund doar cu “bine” și considerabil mai mult decât cei ce nutresc sentimente negative legate de sănătatea lor.
Specialiștii consideră că bagajul genetic este responsabil numai în mică măsură pentru capacitatea noastră de a fi optimiști. Mai degrabă suntem influențați de ceea ce ni s-a transmis în primii ani ai copilăriei. Cine a fost învățat în casa părintească să muncească din greu, având convingerea că eforturile sale vor fi răsplătite, este mai curând înclinat să creadă că își poate făuri singur soarta. De asemenea, și mediul social își pune amprenta asupra personalității noastre. Americanii, de pildă, sunt un popor deosebit de curajos și optimist. Încrederea în viitor li se inoculează încă din copilărie, în virtutea principiului că oricine poate începe spălând vase într-un restaurant, pentru ca într-o bună zi să devină milionar.


Vestea bună: dacă la vârsta adultă vedem paharul pe jumătate plin sau, dimpotrivă, pe jumătate gol, aceasta nu e nicidecum o fatalitate cu care trebuie să ne resemnăm. Gândirea pozitivă se poate învăța, exact ca o limbă străină – exersând continuu. “Este într-adevăr un demers anevoios, însă oamenii au până la sfârșitul vieții posibilitatea de a introduce informații noi, fixându-le în banca de date a creierului”, declară specialiștii. Există diverse strategii, cu ajutorul cărora pot fi create noi conexiuni, care se vor consolida cu atât mai bine cu cât vor fi utilizate mai frecvent.

Analizați

Cineva care se află într-o situație nefavorabilă și crede că, oricum, nu poate schimba nimic a pierdut deja. Pentru a ieși din impas, el trebuie să analizeze situația, să caute cu maximă hotărâre în ea un aspect pozitiv și să cântărească însemnătatea lui. Datorită acestei percepții construite deliberat, împrejurările vor fi ulterior evaluate mult mai pozitiv.

Faceți exerciții de imaginație

În fiecare seară, notați-vă într-un caiet lucrurile frumoase trăite în timpul zilei. Acestea pot fi simple detalii, precum o privire ce v-a transmis un mesaj de simpatie, o rază de soare în fereastră ori o situație îmbucurătoare. Creierul nostru e credul. Îi este dificil să discearnă între imaginile realității exterioare și ale celei interioare. Acesta este motivul pentru care, în momentul când vizionăm un film trist, ne întristăm noi înșine, ba chiar plângem. Şi invers: creierul secretă hormoni ai fericirii, atunci când ne amintim cu cât mai multe amănunte de anumite lucruri care ne-au făcut plăcere, deoarece el ia în serios această reprezentare, ca și cum ar fi realitatea însăși.

Relativizați

Dieta de slăbit a dat greș, n-ați izbutit să luați examenul, prima întâlnire cu cineva cunoscut de curând a fost un eșec? Aceasta nu înseamnă în niciun caz că sunteți condamnat pe vecie să fiți gras, codaș la note sau lipsit de un tovarăș de viață. Astfel de gânduri sunt împovărătoare și vă răpesc energia. Chiar dacă, în prezent, bilanțul nu se ridică la înălțimea speranțelor dvs., există posibilitatea să aveți mai mult succes în clipa când veți face o nouă încercare – să descoperiți o dietă mai potrivită, să vă pregătiți mai bine pentru examen, ori să vă îndrăgostiți de altcineva. Pentru orice lucru din lume există o alternativă.

Interesați-vă de ceilalți

Imaginați-vă că v-ați întâlnit cu o cunoștință. După schimbul de replici obișnuit: “Ce mai faci?” – “Bine”, dialogul ia sfârșit. Numai dacă interlocutorul are probleme, continuăm să-i punem întrebări. Specialiștii ne învață însă că ar trebui să-l întrebăm cum îi merg treburile, chiar și atunci când îi merg. Ceea ce îl binedispune pe celălalt. Aceasta se va repercuta asupra propriei noastre stări de spirit, încât, până la urmă, vom fi amândoi binedispuși. Faptul este confirmat și de un studiu american, desfășurat pe o perioadă de două decenii. Probabilitatea ca noi să fim fericiți crește cu 34% dacă vecinul din imediata noastră apropiere este și el fericit, fie că vorbim de birou ori de blocul în care locuim.
Desigur, există și situații sau momente care nu pot avea nimic comun cu buna dispoziție. Frica, supărarea, tristețea și deznădejdea fac de asemenea parte din viață – inclusiv din viața unui optimist. “Când avem sentimentul că s-a abătut asupra noastră un uriaș val negativ, care mătură totul în cale, primul lucru care trebuie să ne preocupe este limitarea pagubelor”, ne sfătuiesc psihologii. Aici putem beneficia de susținerea prietenilor, a familiei, dar și a unui terapeut. Important este doar să nu ne lăsăm paralizați de sentimentele negative: “Mai ales în clipele când avem de reflectat la atâtea lucruri, o atitudine fundamental pozitivă ne ajută să nu ne blocăm singuri.” Ceea ce nu înseamnă că ni se cere să privim lumea prin lentile roz, ci numai s-o percepem în esență pozitiv, acceptând-o cu toate neajunsurile ei.

Mic test: Prost dispus sau depresiv?

Fiecare dintre noi are zile când nu se simte în largul său. Dar o depresie se prelungește dincolo de două săptămâni și include simptome cum sunt dificultățile de concentrare, tulburările de memorie, pierderea poftei de mâncare și lipsa de curaj. În general, se crede că depresivii sunt în primul rând triști. Insă tipică este mai degrabă apatia, care merge până acolo încât ei devin incapabili să se mai dea jos din pat.

Pesimiștii sunt mai predispuși la depresie?
În principiu, orice om poate avea stări depresive. Dar într-adevăr, cei care văd și percep negativ totul au o tendință mai accentuată de a dezvolta o labilitate psihică, dusă în final până la depresie.

Ce efecte are vremea urâtă de toamnă asupra stării noastre de spirit?
La o parte a populației, lumina solară mai redusă influențează negativ starea de spirit. Este vorba de ceea ce în limbaj de specialitate se numește depresie sezonieră. Ea poate fi combătută cu fototerapie sau cu o vacanță în țări mai calde și mai însorite. Iar cine nu-și poate permite un concediu exotic ar trebui măcar să-și învingă inerția și să iasă afară, la aer. O plimbare de un sfert de oră în pauza de prânz ar fi suficientă pentru ca organismul să-și asigure lumina necesară. Așa ceva poate face orice angajat, acolo unde lucrează.

Ce altceva mai ajută contra proastei dispoziții?
Studiile atestă faptul că mișcarea are efect antidepresiv. Sunt de ajuns 15 minute de activitate fizică, de exemplu, o plimbare pe jos ori cu bicicleta. Preparatele cu extract de sunătoare, într-o concentrație adecvată, dau rezultate bune în formele ușoare și medii de depresie, ca și în depresia sezonieră. La indispozițiile provocate de stres sunt de folos, în special formulele combinate, care conțin valeriană. Pentru echilibru psihic și armonie se mai recomandă măselarița și coada-zmeului (cala).

Cum să gândim pozitiv?

Afirmațiile repetate

Prin afirmație se înțelege un enunț scurt și simplu, o propoziție formulată pozitiv, care conține scopul ce se dorește a fi atins. În domeniul psihologiei, afirmațiile reprezintă o formă deja consacrată de terapie. Ele ajută la estomparea treptată a unor convingeri (cu caracter negativ), până când acestea încetează să mai acționeze. Repetarea lor frecventă modifică în cele din urmă atitudinea persoanei respective în sens pozitiv. De aceea, modul de acțiune al unei afirmații eficiente este legat inseparabil de acceptarea și confirmarea propriei vieți – cu alte cuvinte, de dorința de a reechilibra starea dvs. fizică, economică sau spirituală. “Formulele magice” pot aduce o contribuție însemnată în această direcție.

Mobilizați-vă subconștientul

Întrucât subconștientul uman refuză negațiile, principiul de bază al unei afirmații este următorul: elaborați o formulare pozitivă, plasată în prezent. De pildă, nu spuneți: “Nu vreau să mai fumez”. E preferabil să spuneți: “Respir mai ușor”. Cuvinte ca “nu”, “niciun/nicio” sau orice altă negație nu fac decât să creeze o autosugestie care să dirijeze atenția dvs. tocmai către acea stare nedorită.
Repetați mereu afirmația, de până la 30 de ori pe zi, vreme de mai multe zile, pentru ca subconștientul să se concentreze asupra acestei situații de viață, formulate de dvs. la timpul prezent. Esențială pentru obținerea succesului este și atenția afectuoasă pe care o îndreptați spre conținutul înșiruirii de cuvinte. Încărcați de bucurie gândul “Respir mai ușor”. Astfel, se poate obține cu o rostire scurtă a lui, un efect la fel de puternic ca și cu o repetare îndelungată.
Trebuie reținut, de asemenea, un detaliu esențial: afirmația se referă întotdeauna la sinele propriu. De aceea, ea nu se repetă niciodată cu glas tare în prezența altcuiva, ci în tăcere, cel mult în șoaptă – și anume, în clipele când vă doriți îmbunătățirea unei situații personale de viață.

Alcătuirea unei afirmații

În momentul când vreți să elaborați o afirmație proprie, este necesar să țineți seama de câteva aspecte.

Descrieți întotdeauna prezentul pe care vi-l doriți
Subconștientul tinde să execute întocmai ceea ce gândiți dvs., el vă crede și vă ia în serios. În consecință, dacă folosiți o formulare ca “Vreau să iau o decizie”, nu se va întâmpla mare lucru. Nu veți obține nimic nici cu propoziția “Voi lua o decizie”. Chiar dacă, din punct de vedere energetic, ea are deja mai multă forță, rămâne totuși o imagine proiectată în viitor. În schimb, formularea “Iau acum o decizie” intervine direct în prezent. Pentru început, probați propozițiile, pronunțându-le cu voce tare. Încercați totodată să percepeți modul cum se schimbă poziția corpului dvs. în timp ce le rostiți.

Întrebuințați în exclusivitate formulări pozitive
Atunci când vă alegeți o afirmație personală, alcătuiți doar propoziții scurte, care anticipează deja țelul vizat de dvs. De altfel, ar fi bine să vă formați această deprindere și în ce privește comportamentul dvs. din viața de zi cu zi. Căci, cu cât folosiți mai frecvent formulări pozitive, cu atât mai multe situații pozitive vi se vor oferi. (Fac, dreg, pot, cred, câștig…)

Alegeți propoziții în care puteți crede
Un vechi proverb chinez sună astfel: “Chiar și cea mai lungă călătorie începe cu primul pas”. De aceea, fixați-vă scopurile în așa fel încât ele să fie credibile pentru dvs. Încercați să simțiți dacă propoziția pe care v-ați ales-o găsește cu adevărat ecou în sufletul dvs. și vă creează o stare apropiată de bucurie. Dacă nu, reformulați-o. În cazul când, pentru moment, nu vă vine în minte o formulare mai bună, reluați tentativa mai târziu. Uneori, cele mai bune idei ne apar tocmai atunci când nu le căutăm cu tot dinadinsul, de pildă în timp ce facem baie, tundem gazonul ori spălăm vasele.

 

Formați propoziții scurte
Afirmațiile nu sunt niște romane, deci, n-ar trebui să cuprindă mai mult de zece cuvinte. Cu cât sunt mai scurte și mai precise, cu atât mai bine. Iată mai jos câteva exemple caracteristice.
* Scopul – vreți să vă lăsați de fumat, menținându-vă greutatea corporală.
Corect – “Sunt liber”. Această propoziție declară că sunteți liber pe toate planurile și nu înlocuiți o dependență cu alta (cum ar fi dulciurile). Căci așa greșesc mulți foști fumători, care astfel se îngrașă rapid.
Fals – “Nu vreau să mai fumez”. Consecința ar fi: fumez în continuare, deoarece subconștientul a suprimat din propoziție negația.
* Scopul – doriți să vă simțiți mai sigur de sine în colectivitatea unde munciți.
Medicamentul mileniului trei: OPTIMISMUL

Corect – “Mă simt în siguranță și protejat în orice situație”. Sau: “Mă simt ca un membru cu drepturi egale. Fiecare persoană din colectivitate reprezintă o parte din mine”.
Fals – “Mă voi simți bine în colectivitate”. Propoziția se referă la viitor, așadar nu va avea niciun fel de efecte.

Dozarea afirmațiilor
Pentru a vă desprinde de modelele vechi de gândire și comportament, aveți nevoie, în primul rând, de răbdare. La urma urmei, ele n-au luat naștere peste noapte, ci au apărut și s-au consolidat de-a lungul anilor. De aceea, repetați afirmația aleasă de până la 30 de ori, timp de trei săptămâni, numai în gând sau în șoaptă. Apoi schimbați formularea.

Sursa: formula-as.ro

 

 

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top