Când îngerașii se ceartă…

Doi îngerași erau prieteni buni și trăiau bucuroși de rolul lor de ființe care fac binele în Univers.

Unul din ei spune:
– Știi, oamenii sunt indiferenți și uneori, răutăcioși unii cu alții. Te doare sufletul când vezi cum pot unii să uite că, de fapt, ei sunt mereu Unul, că nimeni nu e separat și singur și că nimeni nu are ceva de câștigat în dauna altuia.

– Eu nu pot să cred că e chiar așa. Cum e posibil să uite așa ceva?

– Păi așa sunt mulți pe Pământ. Doar din cauza ignoranței.

– E greu de crezut că ar alege să fie triști și închistați în loc să fie fericiți!

– Hai să ne jucăm de-a oamenii și am să îți arăt cum fac ei…

– Hai…

– Uite cum facem, a spus cel care avea mai multă experiență cu pământenii, ne așezăm la distanță unul de celălalt. Tu mă chemi la tine, dar eu nu vin. Şi din cauza asta ne certăm un picuț, așa, la fel ca oamenii. Vrei?

– NU înțeleg de ce să ne certăm, dar hai… a încuviințat cel de al doilea.

– Îngerașule…, zise rugător primul, hai, te rog, la mine.
Celalălt îngeraș veni cât putu el de repede lângă prietenul său, cu fața strălucind de zâmbet.

– Aaa, nu, nu așa! Eu te chem, dar tu nu vii. Ai ințeles?

– Da, spuse iar cel de-al doilea îngeraș.
Dar cum auzi Îngerașule, hai la mine, cum se duse țintă lângă amicul său și îl îmbrățisă. Acesta îl mai instrui încă o dată:

– Eu te strig, dar tu te ții tare și nu vii, ca asa fac oamenii cand se cearta. Bine?

– Îngerașule…
Nici un răspuns.

– Îngerașule, vino, te rog, la mine…
În sfârșit, hotărât să nu se mai lase convins, cel de-al doilea îngeraș spuse:

– Nu vin.

– Bine, atunci vin eu la tine, îl liniști primul îngeraș pe prietenul său, mergând într-un suflet lângă acesta și îmbrățișându-l cu multă afecțiune…

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top