Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei

Am deschis înscrierile la
o nouă grupă de Abheda Yoga si meditație
Cu Leo Radutz!
Din 15 septembrie - in Bucuresti si Online. CLICK pe link pentru detalii

https://alege.abhedayoga.ro/yoga-septembrie/


Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei

Ziua de 30 noiembrie este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.
Ea are o semnificație aparte pentru poporul român.
Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creștini pe teritoriul tării noastre.
El este considerat patronul spiritual al românilor.
Acțiunile apostolului Andrei au avut eficiență, fiindcă aici a înflorit una dintre cele mai frumoase spiritualități creștine.

……………………
Conform Bibliei, cei doi frați, Petru și Andrei, erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret.
Aveau o casă în Capernaum și erau de profesie pescari.

Semnificația numelui

Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.
Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu.

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret.
Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia .
De aici provine caracterizarea lui Andrei ca “cel dintâi chemat”.
În enumerările apostolilor, Andrei este menționat mereu între primii patru.
Totuși, nu se numără printre cei trei pe care Isus i-a tratat în anumite situații ca cei mai apropiați ai săi (Petru, Iacob și Ioan).

Ucenic al lui Ioan Botezătorul

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus:
„Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol.
După învierea lui Iisus și coborârea Spiritului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii.
La Sinodul Apostolic din jurul anilor 49-50 d.C. la Ierusalim, Apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare.

Legenda spune că Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea).
Aici există și acum o peșteră considerată a fi fost peștera în care se ruga sfântul)
.

Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi. El a ajuns în Scytia, unde s-a oprit un timp.
Apoi ar fi continuat peregrinarea, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.
După aceea, s-a întors in Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alti Apostoli, ajungând pâna în orasul Patras.

Acolo a murit ca martir, fiind rastignit pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus “Crucea Sfantului Andrei”.

Dupa moartea sa relicvele s-au păstrat la Patras.

Pe la anul 350 împăratul Constantinos (fiul lui Constantin cel Mare) le duce la Constantinopol si le așează în Biserica Apostolilor.
Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850,.
Atunci, împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul,cedează rugăminților locuitorilor din Patras și le înapoiază capul.
Aprox. în anul 1208, în timpul Cruciadei a 4-a, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea.
În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc.
În secolul al XV-lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma.
În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Este considerat protector al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei.
De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc.

Tradițiile românești

Peste tot în lume există datini și obiceiuri populare, însă parcă niciunde tradițiile nu cunosc „fastul” si semnificațiile celor românești.

Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele și gospodăriile.
Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământești.
De aici tradiția că de Sfântul Andrei se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi.
Acest obicei se desfășoară la miezul nopții, în cimitir, cu apă sfințită, lumânări, un vas nou cu gura largă.
În plus, câțiva bănuți de argint se pun pe un mormânt părăsit.
După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor.

Tradițiile de Sfântul Andrei sunt variate și multiple, poate nicio altă sărbătoare nu este așa plină de simboluri ca aceasta.

Legendele din Bucovina spun că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep să vorbească și își mișcă gâturile înțepenite.

Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi, acesta se va transforma în vârcolac.

De Sfântul Andrei femeile întorc oalele și cănile cu gura în jos;
Sau scot din sobă cenușa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură.
Prin tradiție, femeile mai împrăștie prin curte bucăți de pâine pe care strigoii să le mănânce și să nu mai intre în casă.
Pentru a se apăra de vârcolaci, se atârnă șiruri de usturoi la intrare și se lasă candela aprinsă.
În unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile ușilor și ferestrelor.
Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasmă în apă.
În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fața grajdului.
El era dezgropat la primavara de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemăritate.

Se spune că un fir de busuioc așezat sub perna face ca în vis să apară imaginea ursitului.
În alte părți se folosește metoda „făcutului cu ulcica”:


– singură în fața sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni.
– Rostind o incantație, ea rotește ușor vasul și atrage atenția celui iubit.
Un alt obicei pentru a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută;
În pahar se aruncă o verighetă sfințită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului.
Pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se așează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână și privește intens în oglida din față.
Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor și imaginea viitorului soț.

De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor.

Tradiția spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei și se lasă acolo până în seara de Crăciun.
Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă.
Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolțit, luni favorabile pentru recoltă.
La fel se face și cu grâul care este pus la încolțit pentru fiecare membru al familiei.
Cel al cărui grâu este frumos și înalt se spune că va avea un an bun cu bani și sănătate.
Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin și cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.

Scroll to Top