Primirea unei initieri necesita mai mult decat participarea fizica – a merge intr-un anume loc la un moment anume pentru a primi ceva pe care cineva ti-l va da.
Implica de asemenea o participare mentala activa. Este nevoie sa avem abilitatea de a ne deschide si a permite experientei sa patrunda, in loc sa fim crispati si obsesivi. Pentru ca, vedeti voi, initierea, inclusiv toate meditatiile care o compun, este o metoda care ne conduce in interiorul unei experiente a totalitatii, iar aceasta totalitate este antidotul direct al mintii noastre fragmentate,nemultumite,fanatice si dualiste. Prin experienta interioara a initierii adevarate, toate obstacolele in calea realizarii acestei totalitati sunt eliminate – eliminate nu prin ceva ce auzi sau studiezi ci prin ceva ce experimentezi si traiesti tu insuti.
Atunci de ce o numim initiere?
Pentru ca este inceputul experientei meditatiei, un inceput care activeaza intr-un fel anume concentrarea, meditatia si patrunderea in realitatea tuturor lucrurilor. Prin puterea unei astfel de initieri, utilizezi intelepciunea, abilitatea si marea deschidere de blandete – iubitoare pe care deja la posezi.
Este o trezire a ceva ce deja exista.
Este foarte important sa recunosti ca tu deja ai aceste calitati de intelepciune, abilitate si compasiune. Este o greseala sa gandim ca vreunuia dintre noi ii lipsesc, este o greseala sa gandim ca prin initiere primim calitati care sunt total straine de ceva ce exista adanc in interiorul nostru. Invataturile buddhiste in general si experienta tantrica in special accentueaza ca in fiecare dintre noi exista o resursa nelimitata de intelepciune profunda si o imensa bunavointa – iubitoare.
Ceea ce e necesar este sa accesam aceasta resursa si sa activam potentialul de energie pentru luminare.
Pentru ca o initiere sa fie eficace, atat maestrul cat si discipolul trebuie sa participe la crearea atmosferei propice.
Maestrul este responsabil sa conduca initierea intr-un fel care sa atinga cu adevarat mintile discipolilor, si trebuie sa aiba dibacia si flexibilitatea de a modela initierea pentru a fi potrivita aptitudinilor discipolilor.
Discipolii trebuie sa stie cum sa genereze o atitudine deschisa, spatioasa, si sa mentina mintea intr-o astfel de stare de receptivitate.
Daca ei sunt prea atasati de obiectele simturilor sau prea prinsi de egoism, sau se cramponeaza de aparenta lucrurilor ca fiind existente in sine, nu va exista spatiu pentru ca realizarile sa patrunda in minte. Daca insa s-au antrenat suficient in renuntare, bodhichitta si viziunea corecta a vacuitatii, nu va fi dificil sa lase deoparte prejudecatile si sa se deschida transmisiei intelegerii.
Atunci cand maestrul si discipolul sunt amandoi calificati corespunzator, initierea este strabatuta de imensa intelepciune a extazului. In loc sa ramana o cerinta care trebuie indeplinita inainte de a putea intra pe calea tantrica, initierea va intruchipa experienta transcendenta extatica a caii insasi. De fapt, de multe ori in trecut, discipolii au atins iluminarea chiar in timpul acestui proces de initiere.
Este de asemenea important sa tinem minte ca pentru un practicant serios, initierea nu este ceva ce el sau ea o primeste o singura data. Se obisnuieste ca initierea intr-o anumita practica tantrica sa fie primita in mod repetat, de fiecare data fiind posibila sa fie primite niveluri din ce in ce mai profunde ale experientei.
Asadar, sa nu fim dezamagiti daca la inceput meditatia noastra ramane doar la nivelul de pura imaginatie si nu de experienta adevarata. Si acest lucru este foarte bun. Nu va ganditi ca n-ar fi. Chiar si doar a-ti imagina o experienta planteaza semintele in uriasul camp al constiintei voastre si pana la urma aceste seminte vor rodi experientele propriuzise. Este un proces natural. Asa ca trebuie sa ramaneti intotdeauna deschisi si relazati si sa fiti multumiti cu orice se intampla.
fragment din “Introducere in Tantra ” de LAMA YESHE