Paramahamsa Yogananda a fost descris de preaiubitul său discipol Rajarsi Janakananda ca Premavatar, sau “încarnarea iubirii divine”. În următoarele rânduri, scrise în 1936, Paramahamsaji vorbește mai întâi despre propria sa căutare a iubirii divine, iar apoi despre unitatea sa cu „Dumnezeu prezent ca Iubire”.
„Am căutat iubirea în multe vieți.
Am vărsat lacrimi amare și am suferit pentru a cunoaște ce este iubirea.
Am sacrificat totul, orice atașament și amăgire, pentru a învăța în cele din urmă că mă aflu în iubire cu Iubirea – doar cu Dumnezeu.
Apoi am băut din iubirea prezentă în toate inimile. Am văzut că El este Unicul Iubit Cosmic, Singurul Parfum care înflorește și permează varietatea infinită de iubiri prezente în grădina vieții.
Multe suflete se întreabă neputincioase de ce iubirea sare de la o inimă la alta; dar sufletele trezite realizează că nu inima este capricioasă și dorește să iubească alte inimi, ci iubirea este cea care caută unicul Dumnezeu-Iubire prezent în toate inimile.
Dumnezeu îți șoptește veșnic tăcut:
Eu sunt Iubire. Dar pentru a exprima dăruirea și primirea iubirii, M-am divizat în trei: iubitul, iubita și iubirea. Iubirea Mea este minunată, frumoasă, pură, etern beatifică; și Eu o gust în multe moduri, prin intermediul multor forme.
Tată fiind, beau din iubirea reverențială care izvorăște din inima copilului.
Ca Mamă, sorb din cupa sufletului bebelușului nectarul iubirii sale necondiționate.
Copil fiind, mă îmbib cu iubirea plină de rațiune a tatălui.
Ca bebeluș, degust iubirea pură din sfântul potir al atracției materne.
Ca stăpân, beau din iubirea plină de simpatie a atenției servitorului.
Ca servitor, sorb din iubirea plină de respect și apreciere a stăpânului.
Ca guru, mă desfăt cu iubirea curată și limpede izvorâtă din devoțiunea totală a discipolului.
Ca prieten, beau din fântânile iubirii spontane.
Iar ca prieten divin, mă îmbăt cu apele cristaline ale iubirii cosmice rezultate din rezervorul inimilor care Îl adoră pe Dumnezeu.
Eu iubesc numai Iubirea, dar îmi place să mă amăgesc că, tată sau mamă fiind, că gândesc și simt iubire numai pentru copil; când, ca iubit, mă interesează doar iubita; când, ca servitor, trăiesc doar pentru stăpânul meu.
Iar pentru că în esență iubesc numai Iubirea, în cele din urmă distrug iluzia că exist ca miriade de suflete umane separate.
Pentru acest motiv îl transfer pe tatăl în lumea astrală, când el uită că iubirea Mea, nu a lui, este cea care protejează copilul. Îl iau pe bebeluș de la sânul mamei, astfel încât ea să realizeze că a adorat în el numai iubirea Mea. Îndepărtez pe iubită de lângă iubitul care își imaginează că o iubește doar pe ea și nu iubirea Mea care răspunde prin iubită.
Iubirea mea se joacă de-a v-ați ascunselea în toate inimile umane, astfel încât fiecare să poată învăța să descopere și să venereze nu receptaculurile umane ale iubirii Mele, ci însăși Iubirea, dansând și sărind de la o inimă la alta.
Ființele umane cer unele de la altele: “Iubește-mă numai pe mine” – iar Eu le îngheț buzele și le pecetluiesc pentru vecie, pentru ca ele să nu mai rostească vreodată acest neadevăr. Deoarece toți sunt copiii Mei, Eu doresc ca ei să poată cunoaște și să rosti adevărul final: “Iubește Iubirea unică din noi toți.”
A-i spune cuiva “te iubesc” este fals, dacă nu realizezi adevărul: “Dumnezeu, ca iubire în mine, se află în relație de iubire cu iubirea Lui, prezentă în tine.”
Luna râde în hohote la milioanele de ființe bine-intenționate care și-au mințit inconștient persoanele iubite: “Te voi iubi pe vecie.” Craniile lor sunt spulberate de-a lungul nisipurilor eternității. Ei nici nu își mai amintesc și nici nu își pot ține promisiunea de a se iubi veșnic.
Fără să rostesc un cuvânt, Eu te-am iubit întotdeauna. Doar Eu îți pot spune cu adevărat: “Te iubesc”- pentru că Eu te-am iubit și înainte de a te naște. Iubirea mea îți oferă viață și te susține clipă de clipă; și numai Eu te pot iubi după ce ai intrat prin poarta morții și ești închis în tărâmul unde nimeni, nici chiar ființa care te-a iubit cel mai mult pe lume, nu poate ajunge.
Eu sunt iubirea ce mișcă marionetele umane agățate de corzile emoțiilor și instinctelor , pentru a le face să danseze și să joace piesa iubirii pe scena vieții. Iubirea mea este minunată și eternă când o iubești numai pe ea; dar linia vieții și bucuriei îți este tăiată imediat ce devii încătușat de atașamentul și emoția umană. Realizați, copiii Mei, cu toții Adevărul și căutați doar iubirea Mea!
Cei care Mă iubesc ca pe o singură persoană, ori care Mă iubesc imperfect sub forma unei ființe , nu cunosc ce este Iubirea. Pot cunoaște iubirea doar aceia care Mă iubesc înțelept, neprihănit, complet, abandonați și dăruiți total – care Mă iubesc în mod egal în totul și care Mă iubesc perfect și egal ca Totul.”