Natya Shastra – marele tratat yoghin despre arta autentica si mijloacele ei de expresie

Ce rost are arta?
De fapt, oare are un rost, are o cautare sau orice emotie umana declansata cumva inseamna arta?
Ce este Frumosul?
Exista o „arta a uratului”?
E adevarat ca gusturile nu se discuta”?
Care sunt categoriile estetice autentice si care sunt mijloacele de expresie ale artei?
Daca o „opera” este realizată cu măiestrie – este ea, in mod obligatoriu arta sau exista un criteriu aflat deasupra autoritatii criticilor de arta efemeri si oportunisti?

Iata intrebari la care raspunde marele tratat despre estetica al lui Bharata
si comentat cu intelepciune neintrecuta de Maestrul yoghin casmirian Abhinavagupta.
Ne trebuie tratatul acesta?
Va asiguram ca da, fiindca mass media ne inconjoara si, uneori „ da de-a dreptul” catre mintea si sufletul nostru.
…………………………………………

Natya Shastra reprezinta cel mai vechi tratat apartinand Indiei Antice, care se refera la arta, ingloband teatrul, dansul si muzica. A fost scrisa cu aproximatie intre anii 200 i.e.n si 200 e.n, iar elaborarea ei este atribuita marelui dramaturg al Indiei antice, Bharata.

Prin aceasta complexa opera, Bharata descrie in amanuntime arta teatrala indiana, si aspectele ei colaterale: muzica, scenografia, dansul, costumatiile si machiajul, practic fiecare aspect al punerii in scena a unei piese teatrale.

Cu o asemenea abordare caleidoscopica, extrem de generoasa, Natya Shastra a oferit o dimensiune remarcabila pentru cresterea si dezvoltarea muzicii indiene clasice, a dansului, teatrului si artelor in general. Prin urmare nu este o exagerare in a afirma faptul ca Natya Shastra  reprezinta intr-adevar piatra de temelie a artelor in India.

bharata_natyam_999Unul dintre comentariile cele mai autorizate cu privire la aceasta lucrare apartine marelui maestrului shivait Abhinavagupta, in scrierea sa denumita Abhinavabharati.

Abhinavabharati arunca o lumina patrunzatoare, asupra lucrarii lui Bharata, Nataya Shastra, si este de aemenea singurul comentariu pertinent facut la adresa ei.

In aceasta lucrare monumentala, Abhinavagupta explica semnificatia rasasutrei lui Bharata in consonanta cu teoria expresiei (abhivyakti) care se regaseste in principiile filozofiei Pratyabhijna din Kashmir.

Din perspectiva lui Abhinavagupta, arta este o manifestare atât exterioară cât și interioară conștiinței, manifestare profund spirituală. El arată că rolul artei este de a trezi în conștiința și în inima noastră o anumită “savoare inefabilă, un sentiment sublim, savoare net diferită de celelalte trăiri umane obișnuite. Ea are un caracter general, fiind o trăire supraindividuală. Pe baza acestei emoții intense (bucurie, teamă, mânie, uimire etc.), pe deplin conștientizată și sublimată, arta face trecerea de la individual (de la ego) la universal.

Termenul de Rasa, ( gust sau esenta in termeni literali) desemneaza savoarea care provine din actul artistic, estetica, parfumul si emotia sa, mai pe scurt calitatea actului creator

El poate fi cel mai bine inteles ca si ecou, sau emotie care ia nastere in publicul spectator, cand acesta este martorul unei performante artistice.

Atfel, putem spune ca fara existenta Rasa, orice arta este incompleta. Fara emotia artistica care se transmite prin actul creator  de la actor/ dansator/ cantaret, catre spectator, nu putem avea parte de calitatea subtila a energiei sale.

Potrivit lui Abhinavagupta, experienta estetica este manifestarea dispozitiei interioare a Sinelui, exprimata prin emotii si reprezinta INTREGIREA extatica in Sine a omului.

Scrisa in limba Sanskrita, Natya Shastra este un text alcatuit din 6000 de sutras sau strofe, impartite in 36 de capitole. Unele din pasaje sunt scrise in proza.

nrityaTitlul sau poate fi tradus ca ,,Un Compendiu al  Teatrului sau  al Artelor Dramatice”; natya sau nataka traducandu-se prin arta dramatica. In limbajul modern acest termen nu include dansul sau muzica dar etimologic, radacina cuvantului nat, se refera la dans.

Lucrarea este alcatuita sub forma unui dialog intre Bharata si discipolii sai care il intreaba despre  intelesul natyaveda (literal Natya= drama, performanta si Veda = cunoastere). Raspusnsl la aceasta intrebare reprezinta cuprinsul lucrarii, sub forma unui dialog. Bharata spune ca toata aceasta cunoastere se datoreaza lui Brahma, si ca ea va fi raspandita in lume cu ajutorul celor 100 de fii ai sai, ceea ce sugereaza ca Bharata ar fi putut avea un numar de ucenici pe care i-a antrenat in acest sens.
(va urma)

Scroll to Top