In concepţia yoghina, alimentaţia echilibrata lacto-ovo-vegetariana din care s-a exclus complet carnea, va determina în timp o stare de sanatate excelenta, generînd totodata ca reflex launtric în sfera psihica a fiinţei noastre o traire euforica complexa, foarte armonioasa, determinata de rezonanţa benefica cu energiile subtile cosmice ce exista în vecinatatea noastra imediata cît şi foarte îndepartata (cosmica). In plus, alimentaţia lacto-ovo-vegetariana va avea ca efect echilibrarea deplina a fiinţei şi integrarea acesteia în armonia universala, generînd în universul nostru launtric inefabile experienţe spirituale.
In concepţia înţelepciunii milenare yoghine, noi sîntem într-o mare masura exact ceea ce mîncam. Delicioasele îmbucaturi pe care noi le înghiţim cu pofta se regasesc în final mai mult sau mai puţin transformate, continuînd apoi sa existe cîtva timp în fiecare dintre celulele noastre, influenţîndu-ne nu numai vitalitatea şi sanatatea fizica ci, de asemenea, chiar modul de a gândi şi trairile spirituale.
Experienţele ştiinţifice recente au aratat destul de clar cum pot interveni în mod direct unele alimente asupra activitaţii cerebrale, afectînd din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresiunea, capacitatea de a învaţa şi chiar percepţia realului. Lecitina, de exemplu (conţinuta în boabele de soia sau în galbenuşul de ou crud) poate face sa creasca apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masa bogata în hidraţi de carbon şi saraca în proteine face creierul sa fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generînd efecte sistematice, decelabile la un numar foarte mare de persoane. Se ştie în plus ca hidraţii de carbon stimuleaza secreţia de insulina, care, la rîndul sau, face sa creasca nivelul serotoniei în creier ceea ce are drept efect ca ne face sa dormim mai mult.
Cercetari sistematice au dovedit ca pîna şi simptomele schizofreniei, hiperactivitatea, precum şi anumite alte tulburari mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentara adecvata.
Cu mai multe mii de ani în urma, înţelepţii yoghini au realizat imensa importanţa a hranei lacto-ovo-vegetariene asupra sanataţii, remarcînd totodata efectele sale multiple atît asupra vitalitaţii şi regenerarii corpului cît şi asupra mentalului.
La o cercetare atenta apare destul de evident ca omul nu este un carnivor prin natura sa, atît anatomia cît şi sistemul sau digestiv demonstrînd ca el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hranindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale şi legume.
Ca şi în cazul maimuţei antropoide, intestinele omului totalizeaza cam de 12 ori lungimea corpului. Este deci evident ca ele sînt adaptate cu anticipaţie pentru digestia înceata a legumelor şi fructelor care se descompun lent.
Intr-un articol publicat de curînd în revista americana „Medical Counter Point”, Williams S. Collius scria: „omul este înzestrat în mod evident cu o dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor decît cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascuţiţi pentru a taia iarba, molarii cu suprafaţa plata pentru a zdrobi legumele şi fructele iar canini scurţi
şi rotunjiţi inapţi sa sfîşie şi sa striveasca carnea.”
Collius menţioneaza de asemenea studii care pun în mod serios la îndoiala validitatea teoriei care pretinde ca fiinţele umane ar avea o fiziologie de carnivore. Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol.
Cîinii, de exemplu, pot consuma 250 g de unt înpreuna cu raţia lor de carne obişnuita fara sa apara totuşi nici cea mai mica schimbare în arterele lor. Aceasta cantitate de colesterol este de cca. 100 de ori mai mare decît cea gasita în regimul nostru alimentar obişnuit.
La iepuri se înregistreaza o schimbare uimitoare a pereţilor arteriali la o marire cu numai 2 g pe zi a cantitaţii de colesterol.

La o analiza atenta este evident ca instinctul nostru natural

nu este înclinat catre hrana pe baza de carne; sa ne gîndim acum

ce este în mod normal cel mai atragator pentru fiecare: o

plimbare într-o livada ori într-o gradina de legume sau o

confruntare cu mirosul de sînge proaspat şi cu urletele de

teroare şi agonie ale animalelor dintr-un abator?

CARE SINT PERICOLELE CONSUMULUI DE CARNE

Eschimoşii, care traiesc preponderent cu carne, îmbatrînesc

totuşi foarte rapid, avînd o medie de viaţa de numai 27 de ani

şi jumatate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientala al caror

regim se compune în mod esenţial numai din carne, îmbatrînesc la

rîndul lor prematur şi mor destul de repede, fara a depaşi, cel

mai adesea, vîrsta de 40 de ani.

OTRAVIREA

Chiar înainte şi mai ales dupa agonia din abatoare, lupta

inutila a animalelor terifiate care se zbat pentru a-şi pastra

viaţa, antreneaza mari schimbari biochimice, care fac sa apara

la acestea subproduse toxice şi o mare cantitate de adrenalina

emisa în mod abundent în întregul lor corp, otravind, prin

durere, trupul lor, angoasat într-un asemenea grad încît carnea

este deja oarecum otravita de suferinţa cumplita a animalului

înainte de moarte.

In conformitate cu Enciclopedia Britanica, gasim multe toxine

în corpul animalelor ucise, precum acidul uric sau alte deşeuri

toxice ce se afla atît în sîngele acestora cît şi în ţesuturi.

CANCERUL

Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni,

a pus în evidenţa rezultatele extraordinare care au şocat lumea

cercetatorilor în domeniul cancerului. Studiul arata clar ca

acest grup prezinta un procent incredibil de scazut de persoane

bolnave de cancer în raport cu un grup similar ca vîrsta şi sex,

mare consumator de carne. Studiul mai arata de asemenea ca

speranţa de viaţa a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai

mare şi ca toate maladiile cardiovasculare sînt în cazul lor

prezente într-un procent mult mai redus.

DE CE PERSOANELE CARE CONSUMA CARNE AU UN RISC CRESCUT DE IMBOLNAVIRE CU CANCER

Unul dintre motive ar putea fi faptul ca o bucata de carne,

dupa numai cîteva zile de la sacrificarea animalului respectiv

capata o culoare nesanatoasa gri-verzuie maslinie; pentru a

împiedica aceasta degradare, industria carnii foloseşte curent

diferite substanţe ca: nitraţi şi alţi conservanţi pentru a

o face în mod artificial (dar nesanatos) sa apara roşie.

Cercetari din ultimii ani au mai demonstrat de asemenea în mai

multe rînduri ca aceste substanţe conservante sînt profund

cancerigene. Pe de alta parte, pentru a creşte cît mai repede

şi pentru a aduce cît mai mult profit, animalele sînt adeseori

îndopate: li se inoculeaza mari cantitaţi de hormoni care le

stimuleaza în mod haotic creşterea, li se administreaza

stimulenţi în exces ai apetitului, antibiotice, calmante şi

amestecuri alimentare chimice.

Cum fermele s-au schimbat adeseori în adevarate fabrici de

accelerare a creşterii de animale, numeroase animale nu mai

ajung niciodata, pîna în ziua taierii, sa vada lumina zilei.

Viaţa lor se desfaşoara total forţata într-un mediu restrîns,

neprielnic şi în cele mai multe situaţii se sfîrşeşte printr-

o moarte brutala.

Iata un exemplu frapant: fermele de creştere a puilor de

gaina într-un ritm accelerat. Ouale sînt clocite la etajul

superior; puii sînt în mod curent drogaţi şi îndopaţi. Ei

manînca cu lacomie din coliviile lor fara posibilitatea de a se

mişca prea mult şi fara aer curat; pe masura ce cresc sînt

deplasaţi catre etajele inferioare; cînd ating etajul de jos ei

sînt prompt taiaţi. Asemenea practici atît de artificiale, nu

numai ca dezechilibreaza starea chimica a corpului fizic a

puiului de gaina, distrugîndu-i obiceiurile naturale, dar îi şi

determina, de asemenea, apariţia tumorilor maligne şi a altor

malformaţii.

BOLILE CARDIACE

Grasimile animale cum ar fi colesterolul acopera pereţii

vaselor sanguine şi pe masura ce persoana care consuma carne

îmbatrîneşte, deschiderea acestor vase se diminueaza din ce în

ce mai mult. Presiunea asupra inimii creşte, rezultînd o

vulnerabilitate cardiaca şi o creştere a tensiunii arteriale.

In societatea noastra o persoana din doua care consuma carne

va fi atinsa de o maladie cardiaca sau care este legata de

vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sînt practic

aproape necunoscute în ţarile în care consumul de carne este

foarte scazut. Autopsia soldaţilor americani omorîţi în

razboiul din Coreea arata ca, chiar şi la vîrsta de 22 de ani ei

aveau deja semne caracteristice de arterioscleroza coronariana,

semne care erau total inexistente la soldaţii coreeni care erau

preponderent lacto-vegetarieni.

PUTREFACŢIA

Spre deosebire de plante, care au o membrana celulara rigida

şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte

rapid cînd circulaţia este oprita. Imediat ce viaţa înceteaza

proteinele animale se coaguleaza şi sînt secretate enzime

autodistructive; se formeaza o noua substanţa numita „ptomaina”.

Carnea, peştele şi ouale au o proprietate comuna: ele se

descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne

este consumata de obicei la un interval de o saptamîna sau doua

şi aici trebuie sa reamintim ca putrefacţia şi creşterea

numarului de bacterii începe aproape imediat dupa moarte.

Obişnuinţa de a consuma o asemenea carne animala în starea sa

caracteristica de descompunere rapida, creeaza otravuri foarte

violente în colon şi, în plus, îmbatrîneşte prematur tractul

intestinal.

CARE ESTE RELAŢIA INTRE SPIRITUALITATE, MORALA ŞI

CONSUMUL DE CARNE

Din moment ce ne este posibil sa traim în mod sanatos, fara sa

consumam carne, este firesc sa ne întrebam daca carnivorismul

este o obişnuinţa morala şi umana. Este evident ca animalele

nu-şi dau viaţa în mod liber pentru ca noi sa ne permitem luxul

de a le mînca lor carnea. Numeroase grupari religioase şi

spirituale au preconizat regimul vegetarian, recunoscînd

caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trai

fara a cauza suferinţa; printre aceste grupari se gasesc:

yoghinii, hinduşii, budiştii, zoroastrienii, taoiştii,

esenienii, Societatea teozofica, Biserica Adventista, Biserica

Unitarista, Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapiştii, Mişcarea

Gnostica Creştina Universala, Ordinul Rose Croix, etc.

In epoca de început a creştinismului numeroase grupari

spiritualiste evreieşti şi creştine s-au opus cu tenacitate

consumului de carne, considerîndu-l un lux costisitor, barbar şi

daunator sanataţii.

Oricine a vizitat un abator ştie bine ca animalele sufera

foarte mult înainte şi în timpul taierii lor.

Un mare înţelept yoghin, SRI AUROBINDO explica principiul

AHIMSA; a nu face nici un rau fiinţelor vii, aceasta înseamna ca

alimentele noastre trebuie, pe cît posibil, sa fie alese dintre

creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cît mai

redusa. Prin urmare, daca avem la dispoziţie în cantitate

suficienta legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate,

animalele nu trebuie niciodata sa fie sacrificate (omorîte)

pentru a ne asigura hrana. In orice caz, înainte de a omorî un

animal a carui conştiinţa este foarte dezvoltata sau chiar

subdezvoltata, trebuie înainte sa examinam cu luciditate daca nu

este posibil sa traim mult mai sanatoşi în corpul nostru fara a-

i lua viaţa acelui animal.

Ce susţine şi regenereaza în realitate principiul subtil

vital?

Pentru a ramîne tineri şi plini de vitalitate trebuie sa

consumam hrana vie în locul hranei moarte.

Importanţa vitalitaţii hranei a fost apreciata de marele

iniţiat Pitagora acum 2500 de ani: „Doar hrana vie şi proaspata

îi poate permite omului sa ramîna sanatos, sa fie fericit şi sa

simta adevarul”.

Nimic care are viaţa în natura nu este etern şi neschimbat.

Tot ceea ce are viaţa se afla fie într-un proces de creştere

şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele

proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate

capabile sa germineze şi sa creasca, sînt susceptibile de a ne

furniza atît forţa vitala şi energia cît şi o cantitate

suficienta de proteine.

De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sînt capabili sa

înţeleaga, ca doar acest fel de hrana trebuie sa fie consumata.

Pentru a menţine şi a da viaţa este necesara o alta viaţa,

ori aceasta se aplica de asemenea şi pentru hrana noastra. Un

mare maestru yoghin spunea: „Corpul uman este constituit din

nenumarate celule vii. Celulele cresc şi se dezvolta cu ajutorul

entitaţilor similare. Natura energiilor subtile ale celulelor

noastre vii va fi formata în funcţie de felul alimentelor pe

care noi le consumam predominant. Toate acestea influenţeaza, în

definitiv, într-un anumit grad vitalitatea, psihicul şi

mentalul. Daca celulele corpului uman se hranesc şi se dezvolta

pornind de la o hrana aproape moarta, putreda şi dezgustatoare

provenind din carnea prospata a animalelor la care instinctele de

baza predominau, este normal, prin urmare, ca mentalul va gîndi

şi se va orienta catre în jos.”

RAPORTUL INTRE ENERGIA FIZICA ŞI HRANA VEGETARIANA

Valoarea regimului vegetarian a fost spontan recunoscuta în

timpul blocadei Danemarcei din timpul primului razboi mondial.

In timpul respectivei blocade, danezii au fost oarecum

constrînşi sa traiasca hranindu-se numai cu cereale, legume,

fructe, miere şi produse lactate. In timpul primului an de

raţionalizare uluitor a fost faptul ca mortalitatea a scazut cu

17% şi efectele extraordinare ale acestui regim au fost pe

ansamblul întregii populaţii: o sanatate globala mult mai buna

şi o scadere neta a ratei mortalitaţii.

Intre anii 1940-1945 Norvegia la rîndul sau a fost supusa unei

experienţe similare cînd a fost stringent necesar sa se faca

restricţii foarte mari în ceea ce priveşte consumul de carne.

O scadere aproape imediata a ratei generale a mortalitaţii

datorita bolilor vasculare a fost urmata apoi de o semnificativa

revenire rapida la rata mortalitaţii de dinainte de razboi

atunci cînd ţarile şi-au reluat regimul alimentar obişnuit în

care predomina carnea.

IMI PLACE GUSTUL CARNII. CE TREBUIE SA FAC?

Un vechi principiu al înţelepciunii yoghine sugereaza ca cel

mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorata în

fiinţa noastra nu este sa-i smulgi fulgerator radacina, ci mai

degraba sa plantezi, sa cultivi şi sa hraneşti un obicei

profund benefic, opus celui vechi şi sa acorzi noii obişnuinţe

o grija, o dragoste şi o considerabila atenţie ca şi cum am

cultiva un trandafir mental.

Destul de repede vom constata atunci ca aceasta noua

obişnuinţa va creşte în forţa şi frumuseţe şi, cu un

foarte mic efort, iarba rea (obişnuinţa de a consuma carne) se

va usca şi va dispare spontan. Iata cîteva sugestii inteligente

pentru a ne putea cultiva noul trandafir: cumparam cîteva carţi

cu reţete vegetariene. Aceasta strategie ne va face sa

economisim banii- un regim vegetarian divers, original, delicios,

cu o mare cantitate de proteine, poate face în general sa ne

scada cheltuielile alimentare cu aproape 50%. Consumam apoi doua

sau trei farfurii cu mîncare vegetala, uşoara şi foarte

hranitoare în locul unei mese în care eram obişnuiţi sa

consumam carne.

A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-

vegetarian, compus din hrana vie, proaspata, pura şi hranitoare

este mai uşor decît ne-am imagina a priori. Exista, din contra,

o mulţime de specialitaţi lacto-vegetariene savuroase, cu un

bogat conţinut nutritiv pe care, datorita ignoranţei, noi nu am

avut niciodata ocazia pîna acum sa le gustam nici macar o data,

datorita lipsei de informaţii, a obiceiurilor convenţionale şi

a condiţionarilor determinate de prejudecaţi.

Mulţi sînt chiar foarte uimiţi sa descopere mîncaruri atît

de bogate în proteine, preparate numai pe baza de ingredienţi

vegetali.

Daca toate acestea nu reuşesc totuşi sa va încununeze cu

succes eforturile realizate, este foarte util sa vizitam un

abator; aceasta va fi suficient pentru a ne încuraja. Putem avea,

desigur, cîteva dificultaţi la început dar, fara îndoiala, mult

mai puţine decît cele care exista atunci cînd renunţam, de

exemplu, la fumat. Multe persoane ferm hotarîte obţin rapid

rezultate satisfacatoare (un nivel de vitalitate şi energie mult

mai înalt, un sistem digestiv mai sanatos, creşterea claritaţii

mentale) astfel încît transformarea regimului nostru alimentar

devine o etapa existenţiala datatoare de exuberanţa şi

puritate.

Sanatatea radianta ce va rezulta destul de repede nu va fi

doar fizica. Vom capata o evidenta bucurie în a pune în acţiune

idei umanitare şi, odata cu aceasta, vom resimţi bunatatea

copleşitoare ce emana din starea noastra permanenta de iubire

care este transmisa tuturor creaturilor (umane şi nonumane).

Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic,

mental şi spiritual. Este demn de reţinut ca nu exista nici un

argument inteligent valabil, împotriva lui.

CITIVA LACTO VEGETARIENI FAIMOSI

Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Crysostom, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, Milton, Sir Isaac Pitman, William Şakespeare, Jean Jacques Rousseau, Bob Dylan, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, William Booth, Henry David Thoreau, Alexander Pope, Rabindranath Tagore, H. G. Wells, George Bernard Show, Albert Schweizer, Albert Einstein, Ghandhi.