Dragobete – Bărbatul Arhetipal !
Avem Dragobetele – o sărbătoare dacică foarte frumoasă.
Imaginea aceasta este asemănătoare cu cea a unui vas aflat din anul 1848 la Kunsthistoriches Museum din Viena și este în cartea “The Migration of Symbols” ( London, 1894) a lui Goblet D’Alviella.
Îl înfățișează pe Dragobete (Drago beth El).
Cine este Dragobete?
Este un Bărbat arhetipal,
Eternul Masculin,
un model pentru mulți bărbați.
Din acest punct de vedere El manifestă atribute specifice lui Shiva din mitologia yoghină hindusă, având o similaritate fundamentală greu de egalat de alte mituri occidentale.
Fiu al Babei Dochia, Dragobete este sărbătorit pe 24 februarie.
Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau ziua Sfântului Valentin.
De fapt este mult mai mult decât aceasta.
Probabil că 24 februarie însemna pentru omul vechi începutul primăverii, ziua când natura se trezește.
Ziua când ursul iese din bârlog, păsările își caută cuiburi, iar omul trebuia să participe și el la bucuria naturii.
Entitate arhetipală asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobete este o făptură mitică descrisă ca tânăr nemuritor, un zeu voinic, frumos și bun, care mai este numit popular și Năvalnic.
Unele legende spun că în această zi Dragobete colindă prin păduri însoțit de un alai de făpturi mitice, un fel de zâne, numite Dragostele.
Dragobete este protectorul pasărilor dar și protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete.
Această iubire ține tot anul, așa cum și păsările “se logodesc” în această zi.
În această zi satele românești răsunau de veselia tinerilor și de zicala :
„Dragobetele sărută fetele”
Sunt multe credințele populare cu referire la Dragobete.
Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, și mai ales de febră.
Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.
Fiecare tânăr avea grijă să nu-l prindă ziua de Dragobete fără pereche, acest fapt fiind considerat prevestitor de… singurătate.
De Dragobete, se aprindeau focuri pe dealuri, iar la prânz fetele coborau alergând, urmărite de băieți Acest obicei se numea Zburătoritul de Dragobete.
În unele zone, de Dragobete, băieții se aduneau în ceată și se făceau frați de cruce.
Fetele ignorate de băieți în ziua de Dragobete le acuzau pe celelalte că au făcut farmece.
Unele tradiții spun că, de Dragobete, bărbații nu trebuie să le supere pe femei.
Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară.
În sudul României, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă.
Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor.
Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult.
Dragobetele este un prilej pentru comunitate de a afla ce nunți se mai pregătesc pentru toamnă.
Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba.
Ziua de Dragobete este ziua în care ei trebuie să aibă grijă de toate păsările din ogradă, dar și de păsările cerului.
În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor din natură.
Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi apoi drăgăstoase tot anul.
Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor.
Apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste.
O altă tradiție spune că Dragobetele a fost transformat într-o plantă numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce Dragobete a încercat să îi câștige iubirea.
Tinerele care vor să-și găsească sufletul drag trebuie ca, în noaptea de 23 spre 24 februarie să își pună sub pernă busuioc sfințit.
În vis li se va arăta chiar Dragobetele, care li-l va arăta pe cel ce urmează să le cucerească inima.
Potrivit unei alte tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele seamănă busuioc în răsadnițe,
apoi îl îngrijesc până în ziua de Sfântul Gheorghe.
În acea zi, busuiocul este mutat în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete este folosit în descântece care atrag norocul.
Nimeni nu are voie să plângă în această zi sacră.
În ziua de Dragobete, fetele și băieții nu au voie să plângă și nici să fie triști.
Se spune că cei care plâng în această zi vor avea parte de necazuri și de supărări cel puțin 6 luni de zile și vor atrage ghinioanele.
De Dragobete, este bine să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să le meargă bine alături de omul iubit.
Așa…deci asta e cu Dragobetele.
Atât cât ne stă în puteri, fiecare zi ar fi bine să fie o sărbătoare a iubirii în cuplu și a Eternului Masculin.
Ne putem focaliza să oferim cât mai mult celuialt cu această ocazie: un cadou, vizionarea unui spectacol, poate chiar o poezie, flori sau un gând intens spre Dumnezeul Iubirii.
Un pretext pentru bărbați să ofere flori femeilor și o șansă pentru femei să își arate afecțiunea pentru un bărbat…
Cu orice nume ar avea această zi…haideți să iubim…mult și fără calcule …fără măsura și alte limitări…!
Leo Radutz
Abheda Yoga Academy, Bucuresti