Despre A Dărui – Kahlil Gibran

Veti putea fi in contact cu noi,
primind articole despre yoga si tantra,
anunturi despre cursuri și evenimente
pe grupul de Telegram

Yoga Meditatie Tantra cu Leo Radutz
https://t.me/yogaromania

a-daruiDespre A Dărui – Kahlil Gibran

Atunci, un om bogat zise:

Pe Calea Inimii omul înțelept nu poate fi zgârcit.

Cel mai sarac om nu este cel care nu are, ci cel care este zgârcit, deoarece el se simte permanent ca și când ar fi sărac, deși el, poate, nu este.
Altfel, este posibil să te simți bogat, chiar dacă nu dispui de foarte mult.

Şi ce este altceva bogăția decât o stare de care să te bucuri…!?

Fiindcă banii sunt, de exemplu, în cutie sau la bancă și ei nu crează decât o stare mentală.
Dar ea devine efectivă și poate avea efecte numai când banii sunt cheltuiți sau dăruiți.

Iată citatul din Kahlil Gibran:

„Vorbește‑ne despre Daruri.”
Şi el răspunse, zicând:
„Nu dați decât puțin, când dați din ce‑i al vostru.
Numai dând din voi înșivă, dați cu adevărat.
Pentru că, spuneți‑mi, ce‑s averile voastre decât niște lucruri pe care le păstrați cu strășnicie, crezând că mâine veți avea nevoie de ele?
Iar mâine, ce‑i va aduce ziua de mâine câinelui prevăzător foarte, ascunzând oasele în nisipul mișcător, în timp ce‑i urmează pe pelerini către orașul sfânt?
Şi ce este frica de sărăcie, dacă nu sărăcia însăși?
Iar groaza de sete, în preajma fântânilor pline, nu‑i oare setea cea mai nestinsă?

Sunt unii care dau puțin din belșugul pe care îl au și aceasta pentru a li se recunoaște dărnicia,
însă acea dorință ascunsă umilește darul făcut.

Sunt, apoi, alții care, puțin având, dau totul.
Aceștia cred în viață și în mărinimia vieții, iar sacul lor niciodată nu‑i gol.
Ei sunt cei ce dau cu bucurie, iar bucuria le este răsplata cea mare.
Dar sunt și din cei ce dau cu durere și doar durerea rămâne botezul acestora.
În sfârșit, sunt cei ce dau fără a simți nici durere, nici bucurie, necunoscându‑și virtuțile.
Ei sunt asemenea mirtului din vale, care își răspândește parfumul în spațiu.
Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbește Dumnezeu și dindărătul ochilor acestora El surâde Pământului.

E bine să dai când ți se cere, dar și mai bine fără să ți se ceară, din înțelegere.
Iar pentru cei dornici să dea, a‑i căuta pe necăjiți este o bucurie mai mare decât darul însuși.
Fiindcă, se află, oare, vreun lucru pe care să ți‑l refuzi?
O, desigur, tot ceea ce îți aparține va fi dăruit într‑o zi,
Deci, dă acum, în anotimpul dărniciei tale, iar nu în cel al moștenitorilor tăi.

Deseori spuneți: „Am să dau, dar numai acelora care merită.”

Pomii din livezile voastre nu spun, însă, astfel și nici turmele din imașuri.
Ele dau ca să poată trăi, fiindcă a păstra înseamnă a pieri.
Desigur, cel care‑și merită zilele și nopțile, merită totul și din partea voastră.
Iar cel care a meritat să bea din oceanul vieții, are tot dreptul să‑și umple cupa și din micul vostru pârâu.

Există oare merit mai mare decât acel ce stă în curajul și încrederea de a primi milostenie?
Şi cine vă credeți voi, pentru ca oamenii să‑și sfâșâie pieptul și să lepede orgoliul, ca să le puteți vedea meritele și mândria terfelită?
Luați aminte, ca mai întâi voi să meritați a fi dăruitorul și instrumentul dărniciei,
Pentru că, într‑adevăr, viața e cea care dă viață, în timp ce voi, care vă socotiți binefăcători, nu sunteți decât martorii acesteia.

Iar voi care primiți – și cu toții primiți! – nu vă luați povara vreunei recunoștințe spre a nu vă pune de bunăvoie un jug vouă și celor ce dăruie.
Înălțați‑vă, mai degrabă cu cel care dă, primindu‑i darurile ca pe niște aripi,
Fiindcă, a ține prea mult seama de datoriile voastre, înseamnă a vă îndoi de generozitatea dăruitorului, care are pământul mărinimos drept mamă și a cărui tată însuși Creatorul este.”

Scroll to Top