De fapt - ce ar înseamna să fii copil?

Chiar și cel mai pur om dar și cel mai mizerabil a fost cândva copil.
Si de multe ori copiii manifestă cu cruzime un ego uimitor. Deci nu puritatea ar fi specifică stării de copil. Dar ce?

Un copil in perioada sau perioadele sale minunate este un om ce

- NU își subordonează acțiunile neapărat unui scop ignorând semnificațiile pe care, totuși, le simte

- este AUTENTIC, indiferent daca este vorba de instincte sau doar de dorintele sale de orice fel, plăcute sau neplăcute nouă

- nu are prejudecăți sau are puține, manifestând o mare flexibilitate și prospețime în a înțelege ceva sau altceva.

Când cineva devine dependent de prejudecățile care se acumulează, persoana respectivă devine „bătrână”, fiindcă este greu ca transformarea interioară să se mai producă.
Atunci apare nevoia unui reset prin părăsirea corpului și adoptarea unuia nou prin așa-zisa moarte.

Deci, un copil fiind fără socoteli” ascunse, starea sa de autentic liber ce se manifestă indiferent ce gândește (plăcut sau neplăcut nouă) este numită candoare și poate fi trăită, la urma urmei, la orice vârstă, dar mai ales în copilărie.

Starea de candoare a unui copil are calitatea de a atrage spontan grația oricui dar mai ales Grația Divină.

La multi ani... plini de Grație!