Care este scopul vieţii ?

Veti putea fi in contact cu noi,
primind articole despre yoga si tantra,
anunturi despre cursuri și evenimente
pe grupul de Telegram

Yoga Meditatie Tantra cu Leo Radutz
https://t.me/yogaromania

lifeAdică ce rost are periplul unei ființe, nașterea, scoala, căsătoria, angajarea și munca, bătrânețea și decrepitudinea…unde duc?

In viziunea omului obișnuit, scopul vieții este o ambianță prosperă, în care sa nu îi lipsească nimic din punct de vedere material, cu un corp sănătos, o familie iubitoare, cu glorie și recunoaștere socială. Este ceva greșit în acest ideal?

Acest ideal nu este greșit, este chiar îndreptățit și dezirabil, dar aceste valori sunt trecătoare și chiar și în timpul vieții, oricând, ele se pot altera. Dar chiar și daca acest lucru nu se petrece, odată cu moartea, care, de fapt, nu este decât o trecere într-un alt plan, toate aceste aspecte dispar, ființa neluând cu ea decât pe Sine.

Există o maximă în Kabala:
Tot ce ai văzut vreodată – fiecare floare, fiecare pasăre și fiecare piatră – va trece și se va preface în țărână, dar faptul că le-ai văzut va râmâne” .

De fapt, Sinele propriu este singura comoara nepieritoare pe care orice ființă o deține și care o susține în orice situație, fie ea chiar cea mai dezastruoasă si care este, de fapt, scânteia din Dumnezeu Tatăl prezentă în noi.

Partea cea mai nedorita este faptul că, la oamenii obișnuiți, realizarea acestor deziderate uzuale genereaza îndepărtarea de natura lor divina, devenind, răi, egoiști, neiubitori, hrăpăreți, ahtiați după acumulări materiale si după putere si glorie samd.

“Şi iarăși zic vouă că mai lesne este să treacă cămila prin urechile acului, decât să intre un bogat în împărăția lui Dumnezeu.” (Matei , 19-24).

Adica idealurile comune, gregare, au rareori sorti de izbanda petnru obtinerea unei fericiri autentice. Atat de rar pe cat de usor ”trece camila prin urechile acului”.

Dar, foarte rar inca, este posibil.

Această transformare negativă poate fi evitată de un om conștient, dacă urmează principiile și practicile unei căi spirituale autentice și eficiente.

Atunci prosperitatea exterioară nu o contrazice pe cea interioară și ea poate fi chiar de ajutor.

Insa doar un ajutor.

Prosperitatea materială NU poate fi un scop final, deoarece este o valoare trecătoare.

Chiar și pentru cei atașați de astfel de valori, prosperitatea materială (pentru care, poate, au sacrificat sănătate, iubirea sau omenia) aduce neîmplinire și plictiseală, deoarece nu ofera o împlinire reală.

Este ceva destul de comun. Să ne gândim ce se petrece cu un om flâmând.
El crede ca a avea destulă mâncare și de bună calitate este ceva foarte valoros și important.

Dar după ce hrana a ajuns sa fie in cantitati suficiente și de bună calitate, flămândul de mai înainte incearca sa mai rafineze hrana, să abuzeze, dar orice ar face, constată că, totuși, a fi sătul este doar a fi sătul și nu o realizare specială.

In plus, daca ființa umana are la dispoziție tot ce doreste, din punct de vedere material, daca are tot confortul și tot timpul din lume la dispoziție, nu se produce o amplificare a stării de fericire, ci o pălire si o alterare a puterii și a aspirației sale.

Prosperitatea materiala poate fi perfect indreptatita si necesara atunci cand avem nevoie de ea petnru a ne implini o anumită menire spirituala : menirea de parinte, de sustinator al artelor, stiintelor, de ajutorare a celor aflati in nevoie, de creator, inventator si altele.

IUBIREA este un scop foarte bun pentru viata, fiindca ea poate face pe oricine ”tangent ci infinitul”. este o sansa uriasa si ea se manifesta in orice domeniu al vietii. Orice parte a ceea ce numim noi viata se transforma in lumina atunci cand iubim.

Din perspectiva căilor spirituale nondualiste (care considerăm că este cea mai avansată perspectivă), scopul vieții este următorul:

“Creatura să îl cunoască pe Creator”.

Altfel spus, este obținerea stării de desăvârșire, mântuire, de perfecțiune, de comuniune cu Dumnezeu, prin transformarea gradată a însușirilor ființei sau prin raportarea fulgerătoare, directă, la starea perfectă ultimă…sau la starea primordială, naturală, care există în fiecare ființă și în fiecare clipă (dar, uzual, neconștientizată).

Fiinta devine astfel una cu El, mai intai prin asemanare si apoi identitate.

O altă formă a acestui scop precis declarat este

starea de Fericire perfectă,

deoarece Dumnezeu este fericire iar orice forma de placere sau bucurie, asa cum este cunoscuta in modul comun nu sunt decat o forma partială, edulcorată si palidă, a fericirii supreme care este comuniunea perfectă cu Dumnezeu.

Din aceasta perspectiva, chiar Buddha spunea ca ceea ce este absolut inevitabil pentru fiinta umana este starea de fericire perfecta, pe care aceasta o atinge in urma transmigratiei dintr-o încarnare la alta, prin perfectionare si devenire permanenta, sub impulsurile vietii ca fiinta inconstienta sau pe o cale spirituala.

Chiar si cea mai rea dintre fiinte va sfarsi, in cele din urma sa fie una cu Creatorul, traind astfel starea de perfecta fericire.
Doar că va realiza aceasta mai tarziu, după principiul:

“Dacă nu poți, vei fi ajutat,
dacă nu știi vei fi invățat,
dacă nu vrei, vei obligat…”

Această obligativitate nu apare prin incălcarea liberului arbitru, ci prin cunoasterea sau primirea succesiva a consecintelor fructelor actiunilor, care se intorc la noi gradat, conform Legii divine a Acțiunii si Reactiunii.
Aceasta spune:
“Daca in Univers actionezi intr-un anumit mod, la momentul potrivit si in mod perfect vei primi inapoi o reactiune identica din partea Universului.” Sau ”Cine ridica sabia, de sabie va cădea”

Exceptii – da, pot exista exceptii – prin vointa divina.

Adica “Cere si ti se va da”…
………………………………..
Scopul existentei este echivalent cu noțiunea hindusă de DHARMA și contine doua aspecte: unul interior si altul exterior.

Cel interior se refera la obtinerea
starii de perfectiune,
de manifestare intensa si perfecta a arhetipului divin masculin sau feminin,
de suprema Libertate,
de revelare interioara a Adevarului ultim,
de revelare a Sinelui suprem individual si universal,
de perfecta identificare a vointei individuale, prin liberul arbitru, cu Vointa Universala, atotputernica, divina.

Manifestarea intensa si perfecta a arhetipului divin masculin sau feminin este urmată, apoi de trăirea starii de androgin, adica starea in care polaritatea interioara nu mai exista, avand la indemână în propriul nostru univers interior tot ce ne putem dori la nivel de polaritate, atât minus, cat și plus, atât yin cat si yang etc.

Armonizarea, purificarea si intensificarea rezonantei noastre la nivelul fiecaruia din cele 7 centrii energetici principali, care controleaza functionarea tuturor glandelor endocrine si a puterilor si tendintelor noastre interioare este o parte importanta din obtinerea starii de desavarsire la nivel energetic, care se produce perfect abia atunci cand energia fundamentala a fiintei Kundalini Shakti este trezita complet si ascensionata pe coloana pana in crestet.

Armonizarea celor 9 tipologii psihice cunoscute ca tipologile de pe eneagrama si trăirea celei de-a 10 tipologii, a perfectului, care poate manifesta, la vointa, calitatile oricarei tipologii din cele 9.

Aspectul aparent exterior al scopului existentei este un fruct ce se află in legatura cu raportarea la ceea ce ne apare ca fiind exterior:
sustinerea, prin insași viata noastra, conștienta sau inconștienta, a evolutiei spirituale a celorlalte fiiinte, pentru ca ele sa isi poata intelege lectiile lor spirituale, pentru a le ghida și sustine in efortul lor interior.
Aceasta are loc întotdeauna în acord cu posibilitatile noastre, care sunt, in timp, tot mai elevate si rafinate, datorita propriei evolutii interioare și vom face aceasta

ca simpli participanti la acest periplu mai mult sau mai putin intens in una din existente sau

ca parinti, frati, copii, iubiti sau iubite, prieteni, artisti, profesori sau maestrii.

Leo Radutz
Societatea Academica AdAnima
Bucuresti, 01.01.2010
www.adanima.org

Scroll to Top